Banner
Banner

  • Mărește dimensiunea fontului
  • Dimensiunea fontului normală
  • Micește dimensiunea fontului

Invierea unei biserici de suflete

Email Imprimare PDF
Interviu cu Preotul Patriciu Vlaicu, Biserica Ortodoxã Sfântul Nicolae, Bruxelles
R : Pãrinte Patriciu vã multumesc din suflet pentru amabilitatea d-voastrã de a sta de vorbã cu noi  în aceastã sãptãmânã atât de importantã pentru noi crestinii ortodocsi. Este o adevãratã bucurie pentru comunitatea Rombel.
Ati venit în Belgia acum un an si jumãtate si dacã judecãm dupã transformãrile din bisericã si numãrul mare de enoriasi care vin la bisericã s-a putea spune cã aveti foarte multi ani de când sunteti  aici Cum vã explicati ? Este un lucru extraordinar..
Pãrintele Patriciu :Sunt constient de asta si în acelasi timp mã bucur, însã simt o responsabilitate mare.Ceea  ce e minunat este cã parohia creste, nu neapãrat în cantitate, ca numãr de persoane ci si ca proiecte si ca activitãti ceea ce-nseamnã cã suntem o comunitate vie, o bisericã vie. ªi atunci când oamenii se simt bine împreunã, simt ca au sã spunã lucruri si sã rezoneze unul pentru asteptãrile celuilalt, biserica e un loc de manifestare duhovniceascã care aduce bucurii, si bucuriile înmultesc bucuriile si-atunci e firesc sã fim din ce în ce mai multi, desi nu acesta este  lucrul prioritar, cantitatea.. vedeti când Hristos a vorbit cu apostolii despre modul în care El va fi alãturi de ei pânã la sfârsitul veacurilor a spus: ”Acolo unde-s doi sau trei adunati în numele meu, acolo sunt si eu!”, n-a spus acolo unde-s 200,  vin si eu! În general oamenii care au preocupãri lumesti nu se deranjeazã decât  pentru lume multã, însã Hristos se deranjeazã, se aranjeazã pentru fiecare din noi. Acolo unde e Hristos e puterea lui ca sã ne adunãm.

R: Ne aflãm în Sãptãmâna Mare a Pastelui vorbiti- ne  despre acestã sãptãmânã, despre Post si despre alegerile noastre în aceastã perioadã: ce gânduri si ce fapte trebuie sã  ne cãlãuzeascã?
PP: Sãptãmâna Mare este un timp de intensã trãire duhovniceascã. Noi în Postul Mare il însotim pe Hristos prin propovãduirea lui si pe mãsurã ce ne apropiem de Patimi ne apropiem de Înviere. În  trãirea ortodoxã Moartea si Învierea lui Hristos sunt legate între ele, noi niciodatã nu pomenim moartea lui Hristos fãrã sã punem în evidentã  Învierea. De aceea Postul este o moarte împreunã cu Hristos  si Învierea este o Înviere împreunã cu Hristos.
  Noi trãim acest raport moarte-înviere de câte ori ne ridicãm din neputintã si  acum în postul mare acest lucru este mai evident si mai necesar pentru cã Învierea lui Hristos e centrul istoriei .si pentru viata unui crestin ziua de Paste  e dãtãtoare de luminã. De aceea e foarte important cum ne pregãtim pentru acest moment si cum ne însusim acest moment.
Tot postul e un urcus si cei care participã la viata bisericii observã cã în evangheliile din fiecare sãptãmânã existã marcat acest urcus duhovnicesc care se încununeazã cu renuntarea la sine, la ambitiile personale  si la tot ceea ce-nseamnã orgoliu, rãutate, la dobândirea unei stãri de comuniune, de disponibilitate prin renuntare, pentru cã postul e o renuntare,  dar o renuntare  care se diferentiazã de regim, de regimul alimentar tocmai pentru cã este o renuntare duhovniceascã. Renuntãm  la mâncare nu fãcând un regim, ci pentru a ne dovedi nouã însine cã putem sã renuntãm la ceea ce este preponderent  instinctual. 
 Dumnezeu a pus în firea omului capacitatea de a-si învinge instinctele, dar omul a ajuns sã nu mai aibã vointa de a pune în valoare darul lui Dumnezeu.
Oamenii spun adesea cã omul e rãu din fire. Nu e rãu din fire omul . Omul  e bun din fire, e fãcut de Dumnezeu cu capacitãti extraordinare dar  omul adesea îsi pierde firea. Vedeti în româneste spunem „si-a iesit din fire”, „si-a pierdut firea” .. a iesit din starea fireascã . Starea fireascã este cea de pace si de comuniune cu Dumnezeu. Când  ne iesim din fire, când ne pierdem firea cea bunã dobândim o altã fire care devine fiere, amãrãste pânã la urmã viata si de aceea spovedania, postul, împãrtãsania sunt momente în care trebuie sã ne revenim în fire, ori odatã ce ne revenim în fire putem în sãptãmâna mare sã pãtimim împreunã cu Hristos si în viatã cu Hristos. ªi sãptãmana mare are un efect extraordinar asupra noastrã pentru cã recapituleazã toatã istoria umanitãtii si ne pune, ne aseazã într-un context duhovnicesc. În primul rând  ne face sã devenim realisti sã nu ne încredem nici în laude, nici în osanale. Vedeti, sãptãmâna mare începe cu Duminica Floriilor . Cei care-au strigat în duminica floriilor „osana” îl rãstignesc pe Hristos câteva zile mai târziu. Cei care-au fost entuziasti sã vadã un mort-înviat  l-au dat la moarte pe Cel care a fãcut atâtea minuni pentru ei. Oamenii sunt nestatornici si nu trebuie sã ne punem nãdejdea în ceea ce omul ne poate dãrui  ci ceea ce Dumnezeu împlineste în viata noastrã.
Avem în prima zi pilda smochinului neroditor pe care Hristos îl blestemã pentru cã  smochinul si plantele în general nu dau roade decât dacã sunt îngrijite, sãpate si udate..

ATELIER DE LUCRU MANUALR: Un pic de suflet trebuie sã le dãruim si plantelor
PP: ªi noi parcã nu dãm roade decât dacã se ocupã cineva de noi, dar nu asta e logica,

R: Ar trebui sã dãm înainte de a primi
PP: Ar trebui sã fim disponibili sã dãm fãrã sã primim ceva în schimb. ªi de aceea acest moment al smochinului neroditor vorbeste de fapt despre noi.  Noi ar trebui sã dãm roade înainte sã fi primit ceva .
Apoi miercuri este pregãtitã de Iuda vânzarea lui  Hristos. Noi postim fiecare miercure din an pentru cã atunci se naste în gândul lui Iuda vinderea lui Hristos. Întotdeauna lucrurile rele se nasc înainte în gând si dacã nu stim sã le oprim acolo atunci  degenereazã.
În joia cea mare este Cina cea de tainã  când Hristos îi strânge pe apostoli si le vorbeste si încã mai încearcã sã-l înduplece pe Iuda sã revinã asupra gândului lui . ªi-atunci când vede Hristos pe Iuda cã este decis sã-l vândã spune: „Fã ce ai de fãcut si fã mai repede!”
Dumnezeu încearcã sã ne aseze pe o cale dar nu ne-o impune, ne dã o libertate pe care ne-o respectã si-n clipa în care noi suntem încãpãtânati în prostia omeneascã, Dumnezeu nu ne distruge libertatea. Ce-a fãcut din  Iuda un trãdãtor si un om pierdut a fost sinuciderea lui. Faptul cã dupã ce L-a vândut pe Hristos a cãzut în deznãdejde si s-a sinucis; spune Traditia  cã Iuda s-a spânzurat legându-se de ramura unui copac iar  ramura s-a plecat, pentru cã Dumnezeu n-a vrut ca el sã se sinucidã si totusi Iuda si-a ridicat picioarele si a murit. Adesea noi suntem în incapacitatea de-a vedea milostenia lui Dumnezeu si de-a ne-o asuma. Vânzarea lui Hristos e o realitate cutremurãtoare pentru cã e o vânzare care merge pânã la deznãdejde. Totul poate sã fie iertat de Dumnezeu, numai deznãdejdea nu poate, nu pentru cã n-ar vrea Dumnezeu sã ierte, ci pentru cã omul nu mai vrea sã fie iertat.
Vinerea mare e ziua Patimilor Mântuitorului si vedem cu câtã smerenie primeste sã moarã si nu oricum, ci îmbrãtisând prin cruce pe toatã lumea. E singura moarte în care e cu bratele deschise. Crucea uneste lumea-ntreagã si Dumnezeirea cu pãmântul. E un lucru extraordinar.
Sâmbãta cea mare e o sâmbãta  a tãcerii când Hristos se coboarã pânã în cele mai din adânc ale pãmântului si-i scoate de-acolo pe toti cei care au trãit cu nãdejdea întrupãrii Lui, iar apoi lumina învierii se revarsã .

R:  Minunat! Care este programul parohiei în aceastã sãptãmânã?
PP:  În fiecare searã de la orele 18.00 va fi Denie urmatã de Taina Spovedaniei. Miercuri seara va fi maslu de la 18.00, joi de la ora 14.00 liturghia din Joia cea mare, liturghie specialã, iar de la 18.00 denie,  sâmbãtã la ora 14.00, liturghia ajunului Pastilor iar de la ora 11.30 începe  programul Învierii, rugãciunea din ajunul Pastilor urmatã apoi de slujba luminii si de Canonul Învierii si Sfânta liturghie.

R: Povestiti-ne vã rugãm despre proiectele acestei comunitãti care sunt extraordinare si nu sunt putine deloc: existã aici o scoalã biblicã, un atelier de picturã pe sticlã pentru tineri si adulti,  o scoalã parohialã pentru copiii între 5-14 ani. Sunt ele apreciate de participanti? Ce realizãri au? ªtiu cã existã în spatele lor o muncã de voluntariat! E impresionant efortul celor care se implicã!
PP: Legat de scoala parohialã de care ati amintit avem înscrisi deja 52 de copii, în fiecare sâmbãtã avem cursuri de limbã, culturã si civilizatie româneascã, geografie si istoria României, francezã, englezã, activitãti practice, încercãm sã-i sensibilizãm la ceea ce este românesc, specific traditional. Tot în cadrul scolii parohiale este atelierul de picturã pe sticlã- atelier care  are si-o sectie pentru tineri si adulti. Avem 6 profesori calificati care se ocupã de copii, timp de un an si jumãtate au venit constant si au dãruit din timpul si bucuria sufletului lor. Este extraordinar!
Sâmbãtã seara, dupã vecernie, avem scoala biblicã unde încercãm
sã aprofundãm fundamentele credintei si sã întelegem de ce e important cuvântul lui Dumnezeu . Nu întâmplãtor si revista parohiei noastre se numeste „Darul cuvântului” pentru cã  noi nu ne ne hrãnim numai cu pâine ci si cu cuvântul lui Dumnezeu si, în clipa în care am înteles cuvântul lui Dumnezeu si chiar si hrana trupeascã e mai bunã si timpul are o  altã dimensiune si viata e altfel asezatã. Fãrã cuvântul lui Dumnezeu chiar dacã avem de toate, mâncãm de toate, nu stim sã le folosim, Cuvântul lui Dumnezeu dã valoare lucrurilor.

R: Este adevãrat cã  este unicã în Europa ?
PP Nu stiu sã mai fie în vreo altã parohie.

R : Cum s-a nãscut acest proiect?
PP Ideea a venit din discutiile cu Domnul Nestor Tache, un credincios foarte preocupat de studiul biblic. Noi aveam în fiecare sâmbãtã seara discutii duhovnicesti, dar acestea nu erau axate neapãrat pe teme biblice.

Colinda copiilorR: Ce relatie aveti cu tinerii din parohie? Sunt ei temelia acestei comunitãti? Am înteles cã existã chiar o asociatie a  tinerilor din Mitropolie care are un nucleu aici. Care este rolul acestei asociatii?
PP: Am o relatie foarte bunã  cu tinerii si îmi sunt  foarte dragi si persoanele în vârstã. Existã în parohia noastrã un grup de oameni inimosi indiferent de vârstã care sustin comunitatea si care sunt foarte activi! Chiar ziceam la un moment dat cã ceea ce m-a bucurat si mã bucurã în aceastã parohie e cã un gând, o idee exprimatã prinde foarte repede viatã prin râvna credinciosilor.
Asociatia NEPSIS este nãscutã  din initiativa mitropolitului Iosif pentru a-i încuraja pe tineri sã participe la viata Bisericii. În parohia noastrã existã un nucleu foarte activ, care  ne sprijinã în toate  activitãtile. Anul acesta avem bucuria de a gãzdui  între 1 si 4 mai Congresul European al tinerilor din Mitropolie. Va fi un eveniment deosebit de important la care va participa si Înaltpreasfintitul Iosif si la care vã invitãm cu drag. Programul Congresului este prezentat în revista parohiei, publicatã pe pagina noastrã www.catedrala.be 

R: Cine este coordonatorul acestei asociatii la Bruxelles?
PP:  Este o echipã de conducere, care îsi împarte responsabilitãtile.

R: Care este obiectivul  principal al asociatiei ?
PP:Obiectivul principal este ca tinerii sã se manifeste crestineste si sã-si aducã contributia lor la viata bisericii, la viata parohialã,  sã se bucure crestineste de tineretea lor.


R: Am impresia cã orice sãmântã încolteste aici...
PP: Pentru cã nu este sãmânta noastrã, ci a lui Hristos. Dacã pentru semintele din ziua de astãzi este nevoie de o interventie geneticã pentru a le face rezistente si productive noi suntem genetic facuti sã urmãm cuvântul lui Dumnezeu,  si-n clipa în care nu ne-ndepãrtãm de cuvântul lui Dumnezeu primim darul cuvântului care face rod din piatrã seacã.

R: Existã ceva care vibreazã, pulseazã în aceastã comunitate, e un sentiment unanim.
PP: E Duhul Sfânt . Eu sunt convins cã este prezenta Duhului Sfânt si lucrurile imposibile devin posibile. Nu întâmplãtor un pãrinte tare drag mie zicea si insista asupra faptului cã lui Dumnezeu trebuie sã-i cerem numai lucrurile imposibile, lucrurile posibile trebuie sã le facem noi. ªi în clipa în care putem sã facem toate lucrurile posibile si cerem lui Dumnezeu lucrurile imposibile Dumnezeu le împlineste pe cele imposibile dacã sunt mântuitoare. Era imposibil acum un an sã visãm la atâtea activitãti,  am facut doar  ce ne-a stat în putintã nouã credinciosilor, si Dumnezeu a împlinit restul.

R: Toate proiectele, toate activitãtile se bazeazã pe voluntariat. Oameni care-si  sacrificã benevol din timpul lor din dorinta de a crea, de a ajuta.
PP: Activitãtile de benevolat consolideazã comunitatea. În clipa în care o comunitate primeste de-a gata, în clipa în care totul e finantat, totul e asigurat din exterior, oamenii nu se  simt la ei acasã, se simt invitati, musafiri, în clipa în care noi facem cu mâna noastrã o grãmadã de lucruri, când dãm din timpul nostru, construim Biserica sufletelor iar apoi se construieste si Biserica de zid. Am fost impresionat sã vãd cum oamenii au sprijinit amenajarea bisericii.  Zeci de persoane au venit în mod regulat si datoritã lor vom putea avea Sãrbãtoarea Pastelui în biserica mare. Disponibilitatea credinciosilor îmi dã aripi, ce sã mai zic? Sunt cucerit !

R: Ati transmis tuturor zborul d-voastrã!
PP: Privind din exterior,  pãrea  ireal sã ajungem sã slujim de Paste în biserica mare,  dar Hristos binecuvânteazã si vom reusi.  

R: Cum ar putea ajuta membrii comunitãtii la renovarea bisericii?
PP: Renovarea bisericii va dura câtiva ani buni si orice ajutor este binevenit. Bineînteles cã tot ceea ce facem costã enorm si fiecare centimã pe care o donãm pentru restaurarea bisericii e extraordinar de importantã.  Vom face ce tine de puterea noastrã dar vom solicita si ajutorul celor care pot sã ne sprijine. Deja Statul român ne-a venit în ajutor si nu e putin lucru.

R: Ati surprins plãcut pe multi cu site-ul bisericii www.catedrala.be. Un preot webmaster este noutate pentru noi toti, la fel ca si deschiderea cãtre dorinta portalului RomBel de a transmite în direct  slujbele pe internet pentru românii care nu au posibilitatea de a ajunge la o bisericã ortodoxã românã. Multã lume spune ca sunteti un preot  modern.
PP Crestinismul se mãrturiseste, viata e cea care face comunicarea.  Dacã Dumnezeu a îngãduit internetul eu cred cã trebuie sã fie folosit si pentru lucruri bune, e un mijloc de comunicare, e o casã deschisã în care toatã lumea poate sã intre si cine vrea intrã, cine nu vrea nu intrã.  E un spatiu virtual dar as putea spune cã poate fi înduhovnicit. Când o persoanã intrã pe pagina unei parohii se simte aproape de Bisericã,  citeste, vede, simte care este pulsul vietii parohiei . Am simtit nevoia sã avem o paginã a parohiei si nevoia te-nvatã; am fost obligat sã-nvãt bazele pentru a putea sã fiu independent, în acelasi timp cer sprijin altora pentru lucrurile complementare.

R: Ce v-a determinat sã acceptati cererea  RomBel de trasmitere în direct a Scena_magislujbelor? A apãrut ca o necesitate? A fost cerutã de comunitate?
PP:  A fost cerutã de comunitate, de Rombel. Domnul Dorin Fleseriu m-a contactat în urmã cu  un an de zile vorbindu-mi despre aceastã idee. Initial am fost putin surprins, nu neapãrat retinut, dar surprins pentru cã este ceva nou si mi-am pus întrebarea dacã nu cumva este prea mult. Dupã un timp de cumpãnire am înteles cã poate fi ceva ziditor, am cerut binecuvântarea Mitropolitului Iosif  si am primit-o. Tot ce se-ntâmplã într-o binsericã trebuie sã aibã binecuvântarea episcopului.

R: Sã întelegem cã biserica  se modernizeazã...
PP: Biserica nu refuzã mijloacele care pot sã-i sprijine misiunea, asta nu-nseamnã cã înlocuim o prezentã fizicã cu o prezentã virtualã, aici ar putea  fi un pericol. Eu zic cã ideea de a putea deschide Biserica si la cei care nu au posibilitatea sã vinã e una binevenitã. Am avut ecouri foarte pozitive din  partea unor persoane  care au fost în imposibilitatea de a veni la bisericã si s-au bucurat de transmisie.

R: Sunt românii din Belgia fericiti? Care sunt golurile majore care le resimt  si ce pãrere aveti vis a vis de aceastã comunitate, în mãsura în care puteti sã ne spuneti aceste lucruri? Este unitã? Este credincioasã?
PP: Probabil cã nu sunt cel mai potrivit sã enunt asa judecãti despre comunitatea din Bruxelles, pentru cã eu sunt aici de 1 an si jumatate. Mai existã o parohie la Bruxelles, Parohia Buna Vestire unde este paroh Pãrintele Vasile Palade, dânsul are mai multã experientã aici si v-ar putea explica mai multe lucruri despre ceea ce a însemnat parcursul acestei comunitãti. Eu pot sã spun doar cã este  o comunitate complexã, nu existã domeniu de activitate în care noi, românii, sã nu avem reprezentanti si lucrul acesta e extraordinar. În acelasi timp cred cã ar putea fi organizate  activitãti prin care sã ne sustinem unii pe altii si sã fim solidari.


R: Care sunt proiectele de viitor pe care vi le-ati propus?
PP: Sã amenajãm biserica ca sã-i primim în mod corect si frumos pe cei care vin la bisericã si-apoi sã maturizãm proiectele pe care le-am început, sã le lãsãm sã se dezvolte în mod firesc, sã ne bucurãm unii de altii, sã avem constiinta cã suntem o familie.

R Este deja o familie aici, una minunatã încã.
PP Eu mã consider pãrinte si  frate în acelasi timp, împreunã slujitori ai lui Hristos.

R: Credem cã le-ati reusit pe amândouã!
PP: Asta-mi doresc si sper sã nu fac prea multe greseli, iar  dacã le fac, îmi doresc sã  le vãd  si sã mã pot corecta.

R:  Este minunat ...  tot ce s-a realizat aici pare ca un arbore, acum un copãcel.. nu e deloc firav, dimpotrivã ...însã ceea ce e mai important  este cã are deja floricele.
PP: Dar roadele, rezultatul se vede toamna. Sã ne dea Dumnezeu putere sã nu risipim darul lui Dumnezeu. Calea este deschisã, acum trebuie sã stãruim în râvnã  si dãruire. Întreaga comunitate româneascã din Belgia este într-un raport de coresponsabilitate si suntem bucurosi sã vedem cã nu suntem singuri. RomBel este deja consacrat si ne rugãm bunului Dumnezeu sã vã înmulteascã priceperea si entuziasmul.

R: Multumim tare mult pentru urãrile d-voastrã! Biserica din Bruxelles este puternicã si cu sigurantã va reusi sã treacã peste greutãti.. pentru simplul fapt cã vibreazã si ca vã are pe D-voastrã.

A fost o mare bucurie si o adevãratã onoare cã am avut ocazia sã discutãm.  Vã multumim!

 
        
Decembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31


Curs Valutar
RON - EUR 4.6485
RON - TRY 0.7629

Utilizatori

We have 83 guests and 0 members online