Banner
Banner

  • Mărește dimensiunea fontului
  • Dimensiunea fontului normală
  • Micește dimensiunea fontului

Premiile Nobel pentru fizica, medicina si chimie 2009

Email Imprimare PDF
Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat, astãzi, pentru doi americani si o israelianã. Venkatraman Ramakrishnan si Thomas Steitz din SUA si Ada Yonath din Israel au obtinut rezultate spectaculoase în domeniul cercetãrii ribozomilor, deschizând astfel noi orizonturi în ceea ce priveste productia de antibiotice.Cei trei oameni de stiintã sunt premiati pentru cã au realizat o hartã detaliatã a ribozomului considerat "o masinãrie molecularã aflatã în interiorul celulelor, care citeste mesajele transmise de ARN" si foloseste acest cod genetic pentru a produce proteinele, molecule care actioneazã la nivelul întregului organism
.
Proiectele acestora, publicate separat în august si septembrie 2000, sunt folosite acum de cãtre cercetãtori pentru realizarea unor noi antibiotice.

Astfel, pentru "contributia lor directã la protejarea vietii si la diminuarea suferintei umane", Comisia Nobel a decis sã le acorde celor trei chimisti înalta distinctie.

Doar patru femei cu Nobel pentru Chimie

Ada Yonath, în vârstã de 70 de ani, este a patra
femeie
care a primit Premiul Nobel pentru Chimie, prima fiind Marie Curie, în 1911.

"Eram cu fiica mea în Israel când am aflat vestea si prima reactie a fost o bucurie e nesfârsitã", a declarat Ada prin telefon, imediat dupã ce a fost anuntatã cã se numãrã printre câstigãtori. Ea a adpugat cã nu s-a asteptat niciodatã ca munca sa sã aibã un impact atât de puternic în practica medicalã.

Antibioticele actuale pot vindeca numeroase tipuri de boli prin blocarea functiilor ribozomilor. "Fãrã ribozomi în stare de functionare, bacteriile nu pot supravietui. Tocmai de aceea ribozomii sunt tinta principalã a noiii generatii de antibiotice ", au spus membrii comisiei Nobel.

Unul dintre cei doi câstigãtori americani ai premiului pentru Chimie, Thomas Steitz, are 69 de ani si este profesor al Universitãtii Yale si co-fondator al unei companii farmaceutice care, începând cu anul 2001, s-a ocupat de exploatarea tuturor descoperirilor acestuia.

"Mã îndreptam cãtre sala de gimnasticã, dar din fericire, persoana de la Stockholm care m-a sunat mi-a spus cã ar fi mai bine sã nu merg acolo pentru cã vor curge telefoanele", a povestit Steitz pentru radioul suedez.

Muncã de echipã

Cel de-al treilea câstigãtor al Nobelului pentru Chimie, Venkatraman Ramakrishnan, s-a nãscut în India, în 1952 si, în prezent, este profesor la Universitatea Cambridge.

În opinia sa, el si colegii lui "au fost precum cãpitanii unei echipe ale cãrei eforturi au fost consolidate cu
ajutorul
unui numãr mare de cercetãtori".

Pentru fiecare categorie a Nobelului este alocat un premiu în bani în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (980.000 de euro), care va fi împãrtit între cei trei câstigãtori.


Nobel pentru descoperitorii enzimei "tineretii vesnice"

Premiul Nobel pentru Medicinã va fi împãrtit între trei americani .

Comisia Nobel i-a desemnat drept câstigãtori pe Elizabeth Blackburn, cu origini australiano-americane, si americanii Carol Greider si Jack Szostak, pentru meritele lor în domeniul cercetãrii enzimelor telomerase.

Evenimentul de anul acesta se anuntã unul fãrã favoriti declarati, învãluit în discretie totalã si cu nominalizati la vârf, printre care si presedintii american si francez, Barack Obama si Nicholas Sarkozy.

Premiul de astãzi pentru categoria Medicina este primul acordat în cadrul sezonului Nobel 2009, care se va încheia pe 12 octombrie. Anul acesta au fost înscrisi, în vederea obtinerii prestigioasei distinctii, 205 candidati, cifra fiind consideratã un record.

Cei trei biologi care predau în Statele Unite au fost distinsi cu Premiul Nobel pentru Medicinã drept recunoastere a aportului adus în sfera cercetãrii medicale, ca urmare a  descoperirii enzimei care "protejeazã cromozomii îmbãtrânirii", a anuntat comitetul Nobel. Potrivit aceleiasi surse, inovatia  a fost fãcutã la mijlocul anilor '80.

Telomerii, structuri ale ADN-ului, localizati la extremitãtile cromozomilor, controleazã îmbãtrânirea premturã a celulelor si mentin stabilitatea  genomului.

Într-un interviu acordat radioului public suedez, Carol Greider, a declarat cã, atunci când a aflat cã se aflã printre câstigãtori, a simtit "cã este în al nouãlea cer".

"Consider cã recunoasterea la un asemenea nivel al unei cercetãri stiintifice, generate de pura curiozitate, este un lucru extrem de bun", a adãugat laureata Nobel.

"Am vânat aceastã enzimã (...) Am fost foarte bucuroasã  când am descoperit-o si am considerat cã este un lucru foarte interesant si un pas înainte important si fãrã precedent", a declarat aceluiasi post de radio si cealaltã câstigãtoare, Elizabeth Blackburn.

Nãscutã în 1948, în Tasmania, Blackburn este, în prezent, profesor la Universitatea California din San Francisco.

Carol Greider predã, din 1997, la Universitatea John Hopkins din Baltimore, iar Jack Szostakm, cel de-al treilea câstigãtor al Premiului Nobel pentru Medicinã, care a crescut în Canada, este, din 1979, profesor al Universitãtii Harvard si
medic
al Spitalului din Boston.

Szostak, în vârstã de 57 de ani, s-a nãscut la Londra si s-a fãcut remarcat printr-un studiu pe care l-a publicat în 1982 si în cadrul cãruia demonstra cum ADN-ul - codul genetic al vietii - protejeazã cromozomii. Rezultatul cercetãrii sale a fost considerat drept "rãsunãtor" de cãtre comitetul de acordare a Premiului Nobel.

Doi ani mai târziu,  Blackbur si eleva sa, pe atunci în vârstã de 23 de ani, Carol Greider, au descoperit si au numit "telomerasa", o enzimã care, ulterior, a fost cunoscutã sub denumirea de "enzima nemuririi".

Consideratã decisivã în lupta împotriva îmbãtrânirii, telomerasa este prezentã si în celulele canceroase care au capacitate nelimitatã de multiplicare, fapt care sugereazã cã respectiva enzimã are si efecte negative.

Americanii au netezit drumul spre Nobel

Comitetul Nobel a salutat descoperirea celor trei oameni de stiintã si a considerat cã, prin "relevarea mecanismului fundamental al celulei, se pot pune în aplicare noi strategii terapeutice".

"Demersul lor a adãugat o nouã dimensiune în întelegerea celulei si a deschis noi posibilitãti în vindecarea diferitelor boli, stimulând, în acelasi timp,
dezvoltarea
unor noi tipuri de terapii", se precizeazã în motivatia comisei Nobel.

Pentru aceastã descoperire, trioul cercetãtorilor a mai fost recompensat, în 2006, cu Premiul "Lasker", cea mai înaltã distinctie acordatã oamenilor de stiintã în Statele Unite si care, de obicei, este etapa preliminarã acordãrii Premiului Nobel.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Medicinã a fost atribuit germanului Harald zur Hausen si francezilor Franchise  Barre-Sinoussi si Luc Montagnier.

Nominalizarea câstigãtorilor Nobelului de anul acesta va continua astãzi cu categoria Chimie, mâine cu Literatura, vineri cu Premiul Nobel pentru Pace si cel pentru Economie, care va fi acordat luni, marcând totodatã si finalul sezonului 2009.

Fibra opticã si semiconductorul au primit Nobelul pentru Fizicã

În acest an, Premiul Nobel pentru Fizicã a fost atribuit lui Charles Kao, pentru descoperirea sa în domeniul fibrelor optice, si lui Williard Boyle si George Smith, drept recunostere a realizãrilor în cadrul semiconductorilor.

Potrivit reprezentantilor Comisiei Nobel,  decizia de a-i acorda lui Kao înalta distinctie reprezintã o încununare a " progresului extraordinar pe care acesta l-a realizat în domeniul transmisiei luminii prin intermediul fibrei optice".

Boyle si Smith au fost premiati pentru "inventarea tehnologiei CCD (charged-coupled device)", un dispozitiv
electronic
utilizat într-o gamã largã de aplicatii, în special în captarea de imagine.

Laureatii Nobel pentru Fizicã, în ultimii 10 ani:

  • 2009-Charles Kao ( dublã cetãtenie americano-britanicã), Willard Boyle (dublã cetãtenie americano-canadianã) si George Smith (cetãtean american)
  • 2008- Yoichiro Nambu (SUA, Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa (Japonia)
  • 2007 - Albert Fert (Franta) si Peter Grünberg (Germania)
  • 2006 - John C. Mather si George F. Smoot (Statele Unite)
  • 2005 - Roy J. Glauber (SUA), John L. Hall (SUA) si Theodor W. Hänsch (Germania)
  • 2004 - David J. Gross, H. David Politzer si Frank Wilczek (Statele Unite)
  • 2003 - Alexei A. Abrikosov ( cetãtean american de origine rusã), Vitaly Ginzburg (Rusia) si Anthony J. Leggett (cetãtean american de origine britanicã)
  • 2002 - Raymond Davis Jr (SUA), Masatoshi Koshiba (Japonia) si Riccardo Giacconi (SUA.)
  • 2001 - Eric Cornell (SUA), Wolfgang Ketterle (Germania) si Carl Wieman (SUA)
  • 2000 - Jaurès Alferov (Rusia), Herbert Kroemer (Germania) si Jack Kilby (Statele Uite)
În fiecare an, începând cu 1901, Premiul Nobel a fost acordat pentru merite deosebite în domeniul fizicii, al chimiei, medicinei literaturii si pentru pace.

Premiul Nobel este o distinctie internationalã administratã de cãtre Fundatia Nobel din Stockholm,Suedia. În 1968, Sveriges Riksbank a initiat Premiul Sveriges Riksbank pentru ªtiinte Economice, în memoria lui Alfred Nobel. Fiecãrei persoane cãreia îi este decernat îi revine o medalie, o diplomã si o sumã de bani.

Cine selecteazã câstigãtorii

În testamentul sãu, Alfred Nobel a desemnat institutiile pe care el le doreste sã se ocupe de selectarea laureatilor. Acestea sunt:

  • Academia Regalã de ªtiinte din Suedia (pentru acordarea premiilor în domeniul fizicii si al chimiei)
  • Institutul Karolinska, care stabileste câstigãtorii Premiului Nobel pentru Medicinã
  • Academia Suedezã, cea care hotãrãste laureatii pentru categoria Literaturã
  • un comitet compus din cinci persoane (desemnate de cãtre Parlamentul norvegian) care vor hotãrî cui îi va fi atribuit Premiul Nobel pentru Pace.
  • Academiei Regale de ªtiinte i-a revenit sarcina de a desemna câstigãtorii Nobelului pentru Economie, ca o continuare a Premiului Sveriges Riksbank.
Ceremonii diferite

Premiile Nobel pentru Fizicã, Chimie, Medicinã si Literaturã, precum si Premiul pentru Economie, vor fi decernate pe 10 decembrie, la Stockholm Concert Hall din Suedia, în cadrul unei ceremonii fastuoase, a cãrei gazdã va fi chiar Regele Carl Gustaf  al XVI-lea.

Numai laureatii Premiului Nobel pentru Pace vor avea parte de o ceremonie distinctã, care urmeazã sã aibã loc la Oslo, în prezenta presedintele Comitetului Nobel si a Regelui Harald al V-lea al Norvegiei.

De ce la Oslo, din moment ce Premiile Nobel sunt acordate la Stockholm? Rãspunsul stã tchiar în testamentul lui Alfred Nobel, care a dorti ca Premiul Nobel pentru Pace sã fie acordat de un comitet de cinci persoane selectate de Parlamentul Norvegian.

O parte importantã a decernãrii Premiilor Nobel este reprezentatã si de discursurile sustinute de cãtre laureati. La Stockholm, acestea sunt prezentate cu câteva zile înaintea ceremoniei de decernare a  premilor, în timp ce la Oslo acestea sunt sustinute chiar în timpul ceremoniei de acordare a Premiilor Nobel.

evz.ro
 
        
Noiembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30


Curs Valutar
RON - EUR 4.6497
RON - TRY 0.9986

Utilizatori

We have 157 guests and 0 members online