Sezatoarea reinventata in diaspora - Vino alaturi de noi la Sezatoarea "Dor calator" si invata sa iti cosi propria ie
Written by carmensolo
"În lada de zestre pun gânduri trainice şi ia ţesută cu fire de lumină..."- Floare Petrov
Plecate departe de tara si totusi aproape. Cam asa sunt romancele. Sezatorile erau in vechime locuri de intalnire ale femeilor care, la o poveste, coseau, teseau, depanau lana si povesti. Din dragoste si grija pentru pastrarea traditiilor populare, s-a nascut in Belgia, la Bruxelles "Sezatoarea DOR CALATOR". Acest proiect este initiat de dna Elena Rentea, iubitoare de traditii, iar gandul sau de inceput este acesta: "Ne intalnim sa ne potolim dorul de casa si sa sustinem tehnica cusutului camasii cu altita in drumul sau spre o recunoastere in patrimoniul mondial al umanitatii- UNESCO. Suntem departe de casa, dar unite de aceleasi pasiuni: a coase, a tese, a impartasi, a invata." Proiectul se doreste a fi de lunga durata si sunt asteptate sa participe femei si fete care doresc sa invete mai ales, indiferent daca stiu sau nu a coase in acest moment. Lansarea proiectului "Sezatoarea DOR CALATOR" va avea loc sambata, 23 octombrie 2021, ora 17:00, la sediul Asociatiei EuropaNova Bruxelles: Clos du Parnasse 11 E, Ixelles-Bruxelles.
Carmen Solomie, presedinte Asociatia RomBel - Communauté roumaine en Belgique:"Pentru femeile romance identitatea este importanta nu doar la nivel practic - acela de a nu lasa sa se piarda mestesugurile, obiceiurile - dar si la nivel sufletesc si emotional. In ia romaneasca este tesut dorul de casa, recunoasterea si pretuirea originilor, admirația față de mame și bunici. Orice femeie se simte speciala atunci cand imbraca o ie sau un costum popular. Se simte impodobita."
Proiectul "Sezatoare DOR CALATOR" este realizat cu sprijinul Ambasadei Romaniei in Regatul Belgiei si al Asociatiilor 'EuropaNova Bruxelles" si RomBel - Romani in Belgia - Communauté roumaine en Belgique.
La începutul anului 2019, Guvernele Romaniei si al Republicii Moldova au convenit să coopereze în vederea pregătirii dosarului comun "Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova", pentru nominalizare în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității. Camasa cu altita face deja parte din Patrimoniul Cultural Imaterial din Romania. Dosarul va fi evaluat în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din noiembrie/ decembrie 2022.
Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naționale de experți din România și Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii din România.
În perioada 2020-2021, experții din cele două țări au desfășurat o activitate susținută de documentare, cercetare, filmare și repertoriere a purtătoarelor de competențe din mai multe zone, fiind urmărite evoluția și viabilitatea tehnicilor de realizare a cămășii cu altiță în actualele comunități rurale și urbane din România și Republica Moldova.
Documentele reunite în dosarul de candidatură UNESCO ilustrează complexitatea problematicii acestui element reunind următoarele aspecte: denumirile locale/regionale ale elementului şi arealul de manifestare, punctându-se croiul și tipologia cămășii cu altiță, răspândirea elementului.
Dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent și prezintă răspândirea a practicilor și tehnicilor legate de coaserea și purtarea cămășilor cu altiță. Sunt prezentate etimologia cuvântului altiță, diversitatea regională a elementului, cu menționarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalităților de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice și a cromaticii. Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor socio-culturale asociate cămășii cu altiță, funcției sale comunicaționale, stării actuale a elementului, precum și cadrului general de protejare, conservare și salvgardare a acestuia, cu măsurile generale și punctuale. Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de croi, structura, decorul, ornamentele și cromatica s-a făcut spațial și temporal.
