"Veșnicia s-a născut la sat. Vă prezint cu drag bosănceni de-ai mei in strașnicele lor straie naționale. Obiceiuri de sfarșit de an din strămoși - Hurta din Bosanci. Hai in Bucovina!" Acesta este mesajul distribuit in grupul ROMBEL CULTURAL de unul din membrii comunitatii romanesti, dl Dan Fodor, mandru de originile sale bucovinene, fiind in acelasi timp si cel care a infiintat echipa de fotbal "FC România Bruxelles". 

"Sunt costume specifice pentru seara dintre ani. Feciorii din Bosanci inchiriază de la persoane care detin costume, unele dintre ele au in jur la o suta de ani, lăsând garanție pentru ele o buna sumă de bani. Hurta incepe in dimineața de 31 decembrie prin cusutul vestonului cu mentilioane, cabat, canăfuri, mânecari. Fiecare fecior merge acasă la un cusător, pentru a fi aranjat cu costumul pe dânsul, treaba durând in jur la 3 ore. In sat mai sunt vreo 6 cusători. Dupa cusut "împăratul" se prezintă la casa calfei, organizatorul hurtei, la amiaza, unde se pune la cale, cu "Doamne ajuta", Hurta. La adunare vine și fanfara, trompete, baritoane, doba care vor insoți Hurta prin sat, intrând in curțile bosăncenilor, urându-le prin dansul hurtei, sănătate, holde bune și sănătate la animale in noul an. Dansul in curtea gospodarului durează in jur la 15 minute. Gazda da un bacșis Calfei șî mulțumiri faine pentru strădanie, că Hurta s-a făcut și in anul acesta. Si tot așa, incepând de pe 31 decembrie și se termina pe 1 ianuarie pe la miezul nopții, la casa unui vestit gospodar unde se număra și imparte bacșisul de la Hurta, se ia masa, apoi se incinge joc si voie bună pana dimineață. După ce treaba este terminată, "împaratul" merge acasa la cusator pentru desfăcut costumul. Costumul cusut nu se poate dezbrăca de când începe și până se termină Hurta."

"Acest obicei datează de peste 150 de ani, ca o forma de protest impotriva militarilor habsburgi când baitani din sat se costumau in haine cusute cu ce aveau la indemână si faceau haz la adresa militarilor. Mulți au avut de suferit pentru aceste manifestări. Fiecare "imparat" are in dotare o spadă, iar pe cap are ciacul cusut cu mii de pene crețe de gâscă, vopsite in verde inchis sau portocaliu inchis sau violet inchis. Dupa desfăcut, feciorii inapoiază costumul, isi iau inapoi garanția in bani și se pregatesc de hora din centrul satului. Costumele se pun la naftalină in lada de zestre, pentru ca apoi sa fie arvonite pentru Hurta de la anul viitor". Asa ne-a scris dl Fodor si-n acelasi timp parca-l auzim cum ne povesteste direct si parca suntem si noi acolo, la un loc cu "imparatii". 

Un element cu siguranta original si care atrage privirile este acoperamantul de pe cap, despre care dl Fodor ne spune: "Se numește Ciac și este cusut cu mii de pene crețe de gâscă, vopsite in mai multe culori  și care imitau perucile Habsburgilor. Nu mai sunt cusători de ciacuri astazi, dar in sat mai sunt in jur de 40 de ciacuri care se pastreaza cu mare grijă. Acest obicei nu mai exista altundeva in țară. Inca se pastreaza de la an la an la Bosanci, cu toate ca este foarte greu sa porți si sa dansezi Hurta cu acest costum care are câteva kilograme bune. Eu m-am făcut in doi ani "imparat". Feciorii mei au fost si ei in Hurtă." 

*** Iata si cateva date oficiale

Bosanci, străveche aşezare bucovineană, îmbină armonios tradiţiile, obiceiurile străvechi, cu munca rodnică de fiecare zi, pentru asigurarea traiului. La fel ca si-n alte aşezări rurale, obiceiurile sunt vazute ca adevărate acte de cultură, având caracter colectiv si fiind accesibile tuturor. Există legi nescrise ale comunităţii, care veghează la păstrarea bunei cuviinţe: forma de salut între oameni (în Bosanci se salută tot omul, nu doar persoanele cunoscute), datoria faţă de cel care ţi-a făcut un bine (eşti dator să-i mergi la nuntă, dacă la tine a venit când l-ai chemat), comportamentul la biserică (când cumpără o haină, omul se întreabă dacă o poate îmbrăca şi la biserică), respectul faţă de cei vârstnici. Cine nu a auzit de bosânceni, acei "oameni aspri şi iuţi”, aşa cum scrie la cronică? Cine nu a auzit de obiceiurile de Anul Nou, cu “jocul împăraţilor” ce poartă pe cap renumitele şi unicele ceacuri din pene colorate? Prin toate acestea şi prin multe altele, satul Bosanci se face renumit în ţinutul de Nord al Moldovei.

O tradiţie specifică este obiceiul de „Hurta" sau „Împaraţi", care are o vechime de peste 150 de ani, provenind din timpul stăpânirii austriece asupra Bucovinei, ca o formă de opoziţie contra regimului, dar în acelaşi timp şi o formă de parodiere a acestui sistem.

La cumpăna dintre ani, oamenilor le era permis să se întâlnească şi să formeze aşa zisele cete de Împăraţi şi să meargă din casă în casă cu acest frumos obicei. Costumul specific împăraţilor este încântator, haina are mânecile bogat brodate de la o camaşă femeiască şi este formată din peste 80 de piese prinse în şiruri din curele care formează pieptarul pe care sunt prinşi peste 300 de nasturi metalici strălucitori, denumiţi „mendilioane", aranjaţi într-o tehnică cunoscută doar de iniţiaţi, acesta formând o adevarată platoşă. Pe cap Împaraţii au o coafură formată din pene frumos colorate, care se numeşte „ceac". Acesta este destul de lung, lăsat pe spate, format din pene de gâscă, având un colorit specific, după cum urmează: verzi pentru „Împaraţi", portocalii pentru „Miniştri" şi negre pentru „Generali". Costumele sunt foarte vechi şi sunt transmise din generaţie în generaţie. De fapt, bunghierii nu sunt niciodată mascaţi, ei sunt „frumoşii cetelor de la Anul Nou", mergând din casă în casă acompaniaţi de o fanfara şi având un dans specific.

 VIDEO: HURTA

 Pană · vector · scris · vechi · hârtie - ilustratie vectoriala © nurrka  (#1212393) | Stockfresh  A consemnat pentru comunitatea RomBel, Carmen Solomie