Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero şi omologii săi belgian şi ungar - Herman Van Rompuy, respectiv Gordon Bajnai - au prezentat joi portretul candidatului lor ideal pentru funcţia de preşedinte UE. Cei trei lideri au spus că vor ca viitorul preşedinte al Consiliului european să fie o personalitate care să combine simţul compromisului cu un puternic angajament european."Vreau un preşedinte cu adevărat european", a spus Zapatero.


Spunând că liderii UE au încă nevoie de timp, Bajnai se pronunţă "pentru cineva care să reprezinte UE foarte puternic în exterior", dar şi "cineva pregătit să-ia asculte pe alţii", care "cunoaşte mecanismele UE şi ştie să obţină compromisuri".

Van Rompuy a spus că este esenţial ca viitorul preşedinte să fie un euroepan convins. "Nu avem veto împotriva cuiva", a spus el. "Dacă se începe cu veto...", a spus premierul belgian, ai cărui predecesori - Jean-Luc Dehaene şi Guy Verhofstadt - nu au putut obţine postul de preşedinte al CE din cauza veto-ului britanic. adevarul.ro

 

UE, în căutarea unui George Washington

Şefii de stat şi de guvern din UE se reunesc la Bruxelles pe 29 şi 30 octombrie, pentru a negocia desemnarea primului preşedinte al Uniunii şi pentru stabilirea componenţei noii Comisii Europene. Negocierile pot fi sabotate de neadoptarea Tratatului de la Lisabona în Cehia, al cărei preşedinte nici nu va participa la summit. Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor UE se reunesc joi şi vineri la Bruxelles pentru a lansa dezbaterea privind desemnarea primului preşedinte al UE şi al viitorului “ministru de externe” al Uniunii. Pe agenda oficială figurează negocierea unor ajutoare financiare pentru combaterea modificărilor climatice în ţările sărace, însă în culisele summitului se va dezbate pe marginea numirii comisarilor europeni, mandatul actualei Comisii Barroso urmând să se încheie pe 31 octombrie. România va fi reprezentată la Bruxelles de preşedintele Traian Băsescu, care susţine candidatura lui Dacian Cioloş pentru portofoliul Agriculturii, dorit şi de Irlanda.

Lupta pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European, cu un mandat de doi ani şi jumătate, se dă exclusiv între reprezentanţi ai statelor occidentale, în special Belgia, Olanda şi Luxemburg, ţări fondatoare ale Comunităţii Europene.
Statele central şi est-europene sunt reprezentate la vârf doar de polonezul Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European.

Portofoliul de preşedinte al Consiliului European este considerat atât de important, încât fostul preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing l-a comparat pe viitorul preşedinte cu un George Washington european. Cel mai vehiculat nume a fost cel al fostului premier britanic Tony Blair, însă aceasta până când premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker şi-a anunţat disponibilitatea de a candida. Principalii susţinători ai lui Blair sunt Franţa şi Germania, însă britanicul este aspru criticat de tot mai multe cancelarii europene pentru atitudinea sa eurosceptică şi pentru susţinerea războiului din Irak. Juncker i-a reproşat lui Blair şi încercarea “ruşinoasă” de a reduce subsidiile destinate ţărilor est-europene, în 2005.

Pe lista posibililor candidaţi la preşedinţia Consiliului European se află şi fostul premier belgian Guy Verhofstadt, actualul premier olandez Jan Peter Balkenende şi chiar primul-ministru suedez Fredrik Reinfeldt, care asigură acum preşedinţia rotativă a UE.

Summitul de la Bruxelles se poate transforma însă într-un eşec, după ce preşedintele ceh Vaclav Klaus a anunţat că nu va semna Tratatul de la Lisabona decât după anunţarea verdictului Curţii Constituţionale de la Praga, aşteptat pe 3 noiembrie. Klaus nici nu va participa la summit, unde va fi reprezentat de şeful administraţiei prezidenţiale, Jiri Weigl. Cum condiţia alegerii unui preşedinte al Consiliului este ca Tratatul de la Lisabona să intre în vigoare, actuala preşedinţie suedeză a Uniunii nu a exclus organizarea unei noi reuniuni la vârf, după adoptarea Tratatului în Cehia. cotidianul.ro