Din pacate, in vremea in care liderii politici puneau la cale libertatile fundamentale ale Europei, nu au calculat consecintele nefaste ale mobilitatii muncii in ceea ce priveste copiii ramasi in urma. Astazi, avem sute de mii de copii lasati acasa cu precadere in Romania, Polonia, Lituania, Estonia, Bulgaria. Si nimeni nu indrazneste sa vorbeasca despre reintregirea familiei fiindca nu este " politically correct", mai ales acum, cand avem valuri masive de refugiati a caror integrare, lasand la o parte orice teorie a conspiratiei rusesti ori americane, necesita reglementari si eforturi pe toate planurile.

Cine anume isi poate asuma un astfel de discurs politic fara sa para cel putin nebun, eurosceptic ori discriminatoriu?

Stimularea reintoarcerii mamelor, a parintilor plecati la munca pentru un termopan si-o microcentrala de apartament, ghiozdan si ghete de iarna devine astfel o chestiune inabordabila, deranjanta.

Revenirea lor insa este necesara. Conform statului roman, avem aproximativ 83.000 de copii cu cel putin un parinte plecat in strainatate.

La nivel central, Direcţia Protecţia Copilului din cadrul Ministerului Munci, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prezintă, trimestrial, o situaţie statistică elaborată pe baza datelor raportate de către serviciile publice de asistenţă socială (SPAS) de la nivelul fiecărei unităţi administrativ/teritoriale şi a direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul fiecărui judeţ/sector (DGASPC). Această situaţie statistică nu reflectă numărul total la copiilor cu părinţi plecaţi, ci doar al acelora ale căror situaţii sunt cunoscute şi înregistrate de SPAS/DGASPC.

Cateva studii si initiative sunt concludente pentru demersul nostru:

Organizaţia Salvaţi Copiii prin studiul din 2007„Impactul migraţiei părinţilor asupra copiilor rămaşi acasă” a evidentiat, printre altele, faptul ca:

  • lipsa mamei este mai des şi mai intens resimţită de majoritatea grupului ţintă, atât pentru că aceasta este cea care se ocupă de majoritatea treburilor gospodăreşti care, în lipsa ei, revin în grija copiilor, cât şi pentru că mamele reuşesc în general să construiască o relaţie apropiată şi o comunicare deschisă cu copiii;
  • apar probleme de comunicare în special între copii şi bunici, percepute a fi cauzate de diferenţa foarte mare între sistemul de valori adoptat de fiecare, de stilul de viaţă diferit şi de capacitatea redusă a celor în vârstă de a se adapta noilor valori sociale, a stilurilor de viaţă moderne, specifice tinerilor;

Fundaţia Soros România, ”Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă”, 2007 şi „Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă. Riscuri şi soluţii”, 2008 (studii realizat în cadrul unui program de cercetare mai amplu - „Migraţie şi Dezvoltare”). Studiul arată că migraţia pentru muncă a părinţilor are atât efecte pozitive cât şi efecte negative asupra copiilor rămaşi acasă.

Principalele efecte pozitive sunt legate de bunăstarea materială a copiilor (îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, telefon mobil, computer etc.). Între efectele negative, s-a remarcat faptul că plecarea unuia dintre părinţi determină, în unele cazuri, o deteriorare a relaţiei copilului cu părintele rămas acasă. Alte efecte negative se întâlnesc la nivel psihologic; la copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate frecvenţa simptomului de deprimare este mai mare. Este extrem de greu sa masori ce anume primeaza. Credem ca prezenta parintilor este de neinlocuit, insa gradul de saracie ridicat afecteaza dezvoltarea corecta a tinerilor intr-un mod nefericit, chiar tragic.

Asociaţia Alternative Sociale, „Singur Acasă”, 2007 (studiu realizat în cadrul proiectului „Home Alone”; coordonator cercetare Dr. Gabriela Irimiescu). În principal, rezultatele acestui studiu au evidenţiat faptul că:

  • principalul motiv al migraţiei este lipsa banilor;
  • frecvenţa familiilor destrămate este mai mare în rândul familiilor de migranţi;
  • plecarea părinţilor are efecte negative asupra copiilor: aceştia trăiesc sentimentul de abandon, nu le sunt asigurate o serie de nevoi;
  • apar probleme legate de frecvenţa şi îndeplinirea activităţilor şcolare la copiii care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate;
  • în mediul rural se observă o creştere a responsabilităţilor ce le revin copiilor;
  • efectele migraţiei asupra copiilor sunt vizibile: schimbarea aspectului fizic, absenteism şi abandon şcolar, probabilitate crescută de a comite infracţiuni etc.
Asociatia Femeilor Romance din Italia - ADRI, proiectul "Te iubeste mama!"

Proiectul “Te iubeste mama!" - inițiativă concreta de susținere a coeziunii familiale initiat de Associazione delle Donne Romene in Italia – ADRI-, isi propune facilitarea comunicarii audio-vizuale gratuite intre copiii ramasi in Romania si parintii acestora aflati  la munca in Italia. Scopul principal este acela de a preveni si diminua numarul de cazuri sociale in randul copiilor ramasi in Romania. Se urmareste atat imbunatatirea vietii psiho-emotionale a copiilor, a mamelor/parintilor, a persoanelor care raman acasa, prevenirea violentei in familie, cat si reducerea abandonului scolar prin facilitarea de videoconferinte profesori-parinti, sustinerea rolului parental si al familiei la distanta. Spaţiul şi mijloacele tehnice necesare sunt puse la dispoziţie de către bibliotecile publice din România A.N.B.P.R. care au aderat la Programul Biblionet şi de catre bibliotecile din Italia care s-au alaturat proiectului.

In acelasi timp, A.D.R.I. desfasoara campania “Comunica zilnic cu copilul tau si asculta ce-ti spune!”, comunicarea fiind importanta pentru parinti si vitala pentru copii, In dorinta de a sensibiliza autoritatile, parintii, societatea si de a atrage atentia factorilor decidenti in legatura cu efectele negative ale migratiei economice asupra intregii societati, dar si cu riscurile la care sunt expuse persoanele singure.


Legislatie

  • Ordinul ANPDC nr. 219/15.06.2006 privind activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate
  • Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului care a fost revizuita in 2015 printr-o hotarare prin care completeaza procedura de monitorizare a modului de crestere a acestor copii. Potrivit noilor reglementari, scolile sunt obligate sa trimita la solicitarea serviciului public de asistenta sociala listele cu toti copiii care au cel putin un parinte plecat in strainatate. Ulterior, serviciul de asistenta sociala merge la domiciliul copilului, pentru a verifica situatia acestuia.

Potrivit actului normativ, serviciul public de asistenta sociala va cere scolilor, in ultimul trimestru al fiecarui an, informatii cu privire la copiii:

  • a) cu un singur parinte plecat in strainatate
  • b) cu ambii parinti plecati in strainatate
  • c) cu parintele unic sustinator plecat in strainatate
  • d) reveniti in tara dupa o experienta de migratie de cel putin 12 luni
Scolile trebuie sa trimita serviciului public de asistenta sociala listele nominale cu toti copiii aflati in aceste situatii, in cel mult 15 zile de la solicitare. Listele vor cuprinde datele personale si adresele de domiciliu ale copiilor si ale familiilor acestora, se arata in comunicatul Executivului.

Noile reglementari din 2015 privind ingrijirea lor prin implicarea serviciului de asistenta sociala nu sunt suficiente. Acestea nu pot inlocui dragostea parinteasca a carei lipsa duce la tulburari de comportament, ba chiar suicid. Si nici nu abordeaza solutionarea, reintregirea familiei.

Va propun sa incepem o campanie in acest sens si sa cerem ceea ce ne ramane noua, cetatenilor de rand sa facem. Astfel,

având în vedere:

  • Convenția internațională a ONU privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora, în special articolele 38, 42 și 45,
  • Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 24,
si

intrucât:

  1. libera circulație a lucrătorilor este benefică pentru economiile tuturor statelor membre și oferă angajaților europeni șansa unei dezvoltări economice și personale;
  2. aceste efecte pozitive sunt reduse considerabil de efectele secundare nedorite ale mobilitatii, printre care se numără situația precară în care trebuie să trăiască copiii ramasi in urma;
  3. migrația forței de muncă a crescut în mod constant în ultimul deceniu;
  4. migrația fortei de munca are un potențial uriaș de a contribui la dezvoltare, dar există și probleme nerezolvate, atât în țările de origine, cât și în țările gazdă;
  5. mobilitatea fortei de munca poate avea un impact pozitiv asupra gospodăriilor din țara de origine, deoarece contribuie, prin intermediul trimiterilor de fonduri și know-how, la reducerea sărăciei și la creșterea investițiilor în capitalul uman;
  6. totuși, pentru copiii care sunt lăsați în urmă de către părinții care lucrează în alt stat membru, există și aspecte negative deosebit de grave;
  7. deși există politici cuprinzătoare în vederea îmbunătățirii condițiilor de trai și a educației copiilor migranților care se mută cu părinții în țara de destinație, fenomenului copiilor lăsați în țara de origine i s-a acordat prea puțină atenție;
  8. copiii sunt deseori lăsați în țara de origine datorită lipsei informațiilor privind oportunitățile și beneficiile oferite de către țările de destinație;
  9. parintii nu au de ales intr-o situatie de precaritate sporita;

1.  Solicităm Comisiei Europene:

  • să întreprindă un studiu de evaluare a dimensiunilor, la nivel european, al fenomenului reprezentat de copiii migranților care sunt lăsați în țara de origine;
  • să intreprinda o Strategie Europeana privind combaterea saraciei in zonele mai putin dezvoltate si in curs de dezvoltare;
  • să considere posibilitatea stabilirii unui fond european de reintoarcere asistata a parintilor care vor sa revina voluntar in tara de origine prin facilitarea reinsertiei acestora pe piata muncii in cadrul Fondului de Garantare pentru Copii;

2.  Solicităm Romaniei:

  • să stabileasca o harta a zonelor de plecare a parintilor si o masuratoare a gradului de implementare a fondurilor de dezvoltare regionala ori agricole din zonele problematice;
  • să intervina activ prin implementarea fondurilor europene si implicarea organizatiilor non-guvernamentale in programe de incurajare a reintoarcerii mamelor/parintilor in tara- punerea la dispozitie de formari profesionale si locuri de munca decente;
  • să deschida o consultare publica a partenerilor sociali si a societatii civile atat din tara cat si din strinatate in vederea stabilirii unei strategii reale, pe termen scurt si lung, de combatere a saraciei, cauza principala a mobilitatii fortei de munca;

3. încredințam voua, cetatenilor, sa aveti grija laolalta cu noi, ca acestea sa se implineasca.

Articole pe aceasta tema:

Fata cu ochi albaștri și dor de mama

Ultima oară, când au vorbit, tata i-a promis că o să vină acasă

Cum era mama când ai văzut-o ultima dată?


Reportaj KanalD

Reportaj RAI-TG1 Italia

Reportaj PRO-TV