M-a rugat Clarice să scriu pe tema campaniei Gândul pentru 1 decembrie, fericirea. Iar eu stau în faţa paginii albe şi nu ştiu cum să încep, care ar fi continuarea şi, mai ales, cum s-ar putea încheia o poveste despre cum arată un om, cetăţean român sau al Europei, care este, cu adevărat, fericit, în aceste zile.

Dar încerc.  Privind în urmă, la săptămânile care au întors din drum România sau la evenimentele care schimbă, încet, dar sigur, reperele lumii în care trăim, n-aş avea de unde alege foarte multe motive de fericire. Se întâmplă lucruri pe care ne este greu să le înţelegem, să le acceptăm, să trăim cu ele, în fiecare zi. Parisul în doliu, Bruxelles-ul în alertă iminentă de atentat terorist, timp de zile întregi, o mamă care te prinde de mână, înainte de a urca în tramvai, şi te întreabă dacă la telefonul mobil ai conectat un simplu încărcător sau o bombă, în timp ce-şi strânge copilul în braţe, cordoanele militare şi tab-urile care invadează un oraş altminteri vesel, poliţia înarmată de la porţile şcolilor, nu sunt motive de fericire. Să-ţi duci copilul la grădiniţă printre mitraliere nu e tocmai o plăcere cotidiană.
Să vezi cum se pierd vieţi de oameni, în fiecare zi, din cauza neglijenţei şi a incompetenţei, a corupţiei şi a nepăsării, nu-ţi poate aduce zâmbetul pe buze, oricât te-ai strădui să-ţi păstrezi mintea întreagă sau să cauţi explicaţii echilibrate.

Însă noi vorbim despre fericire aici, asta e  tema. Nu vreau să dau definiţii – există filosofi pentru asta. N-am de gând să mă erijez în purtătorul de cuvânt al nimănui, pe teme de împlinire şi speranţă, asta ţine de felul în care fiecare om îşi adaptează pasul lui mărunt la goana nebună a zilelor, la cum vede sau nu frumuseţea din jur.

Cele 8 victime ale incendiului din Clubul Colectiv care au fost transferate în Belgia se însănătoşesc treptat. Conform şefului de serviciu de la spitalul militar din Bruxelles, unde sunt internaţi pacienţii români, unul dintre ei poate pleca acasă de sărbători. Ceilalţi prezintă însă un risc ridicat de infecţie şi pe mai departe. Se pune deja problema tratamentelor necesare după spitalizare.

Serge Jennes, seful de serviciu "Arṣi" de la spitalul Militar din Bruxelles ṣi asistentul Patrick Persoons au susṭinut joi 26 noiembrie o conferinṭᾰ de presᾰ pentru a anunṭa câteva veṣi bune.

In 7 noiembrie când pacienṭii au ajuns în Belgia , trei dintre ei au fost internaṭi în terapie intensivᾰ. Acum unul a pᾰrᾰsit acest serviciu. Toṭi  au suferit mai multe operaṭii pentru grefe de piele. Unul este în afara pericolului în ceea ce priveṣte infecṭiile ṣi poate pᾰrᾰsi spitalul în curând. Pentru ceilalṭi însᾰ riscul rᾰmâne ridicat. Cu excepṭia unui singur pacient, care se aflᾰ mai departe sub anestezie, ceilalṭi pot comunica cu echipa medicalᾰ, ceea ce faciliteazᾰ îngrijirile. Comunicarea se petrece în limba englezᾰ. Arsurile pulmonare, care au fost un factor de stres la începutul spitalizᾰrii, sunt acum aproape vindecate.

În condiţiile menţinerii nivelului de alertă 4 (maxim) pentru Regiunea Bruxelles-Capitală şi 3 pentru întreg teritoriul Belgiei, Ambasada României în Regatul Belgiei roagă toţi cetăţenii români din Belgia, precum şi pe cei care doresc să călătorească în Belgia în următoarea perioadă, să verifice periodic pagina web a Ministerului Afacerilor Externe român, la rubrica Alerte de călătorie ( Belgia) sau pagina web a Celulei de criză belgiene, pentru a se informa cu privire la măsurile de securitate şi restricţiile impuse de autorităţile belgiene. Aceste informaţii sunt actualizate zilnic sau ori de câte ori este nevoie. Rugăm de asemenea toţi românii să se conformeze cu stricteţe solicitărilor autorităţilor belgiene referitoare la deplasări, participări la evenimente şi alte aspecte ale conduitei publice şi private.
Cetăţenii români care se regăsesc în situaţii de urgenţă, în contextul de securitate actual, sunt rugaţi să apeleze la numărul de telefon de urgenţă al Secţiei consulare +32(0)2 344 0854.
Ambasada mai informează că programul Secţiei consulare rămâne cel cunoscut (http://bruxelles.mae.ro/node/258). Recomandăm tuturor cetăţenilor care necesită servicii consulare în această perioadă să NU se prezinte la Secţia consulară înainte de ora de începere a programului (8.30), pentru a evita formarea de grupuri în faţa clădirii Secţiei consulare.

Belgia a ridicat nivelul alertei de terorism la maxim in Bruxelles, anunta Centrul National de Criza, invocand o “amenintare iminenta”. “In urma unei noi evaluari, nivelul de alerta terorista a crescut la nivelul 4 pentru regiunea Bruxelles”.



EVENIMENT AMANAT PENTRU LUNA IANUARIE 2016.

Stimate domnule Prim-ministru desemnat,

Vă scriem pentru a vă solicita implicarea directă în asistența și îngrijirea victimelor din clubul Colectiv. Tragedia lor a impresionat toată Europa, iar ofertele de ajutor au fost însemnate: peste 30 dintre răniți au fost deja transferați pentru îngrijiri în spitale din străinătate, dotate cu secții specializate în tratamentul arsurilor deosebit de grave, după o selecție atentă, organizată de echipe multidisciplinare formate din medici români și străini.

În acest moment este vital să ne concentrăm pe găsirea soluțiilor optime pentru fiecare dintre cei 66 de răniți internați încă în spitalele din București. Medicii români au dat dovadă de cel mai înalt nivel de dedicare și profesionalism, însă niciun sistem medical nu poate face față unui asemenea număr de pacienți, cu traume atât de extinse. Trebuie identificate noi spitale dotate cu echipamentul și specialiștii necesari, care să îi preia pe toți acei pacienți pentru care un asemenea transfer oferă premisele unei evoluții mai bune și ale recuperării complete.

Ne exprimăm de asemenea îngrijorarea cu privire la o posibilă blocare a transferurilor către spitale din străinătate, întrucât se pare că în acest moment nu mai sunt prevăzute alte zboruri. Asistăm oare la decizia părții române de a sista transferul răniților?

Vă adresăm prin urmare rugămintea de a solicita cu insistență actualului Guvern interimar activarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene și de a accelera transferurile către spitale din străinătate.

In 2011 Spania si ulterior si alte state membre au suferit daune considerabile din caza bacteriei E.coli care a distrus castravetii.

Din categoria cotiledonatelor, vorba lui Piersic Florin, o lectie repetitiva, usor aplicabila in orice situatie greu de explicat, fara iesire.

De indata au inceput dezbateri nationale, producatorii s-au organizat, europarlamentarii au sustinut idea compensarilor, au stiut folosi instrumentele europene financiare si de dezbatere publica pentru despagubirea si asistarea celor aflati in mare pierdere. Comisarul insusi la acea vreme, a gestionat politic, fara sa delege, cu bani si eforturi concrete. Noroc ca era intocmai comisar pe agricultura. Ba chiar a fost activ in raspunsul la problema castravetilor.

Ca deh... reactiv nu prea e bine, stiti, e ca si cum, n-ai avea constiinta.

Prima intrebare, cum ar veni, e: ce anume pot face eu din putinul si ingustimea mintii mele? Ca daca stai si privesti neputincios pana iti cer niste nebuni, cum altfel, ajutorul, esti fix INUTIL.

Mare pacat. Daca am avea si noi responsabili cu viata!

Ce ti-e si cu castravetii astia! Pierderea lor inseamna bani. GRAV.

Vietile #colectiv bag seama, nu valoreaza cat criza castravetilor, compensata de UE cu 210 milioane de euro. Ca de-ar fi, nici ca s-ar povesti. (In iunie 2011, Spania nu considera suficient ajutorul de 150 de milioane pentru producatorii de castraveti.)