Povestea cea adevarata spune ca, cu ceva vreme in urma, o urgie de foc si para se abatu asupra neamului romanesc. Suflete se stinsera cu zecile, rauri de lacrimi se pornira a curge si potopira zile la rand,  pana azi si in multe ce vor mai veni.
Parinti si-au ingropat copiii, prieteni prietenii, rudele rudele, sau cunostintele, sau pe cineva. Un popor intreg si-a inmormantat tineretea in sfarsit de octombrie 2015.

Pentru unii viata s-a oprit literalmente in loc, altii au uitat sa mai traiasca, altii refuza sa ridice capul din suferinta. Fiecare dupa cum il lasa credinta.

Si mai sunt cei care lupta prin spitale, pe la medici, cu autoritatile. Si cei care-i incurajeaza, cei care-i sustin, cei care nu uita, cei care isi amintesc de durerea lor, a celor ramasi  ''in urma'', care se aduna cu mic cu mare si muta muntii la Bruxelles, pun mana de la mana, fac ce stiu ei mai bine si cum pot mai bine, fiindca ''cei din urma'' merita totul sa fie din nou cei dintai.

Imi miroase a vin fiert cu scortisoara, a churros cu vanilie, a tartiflette si varza cu carnati. Salivez si visez la sarbatori acasa. Strabat aleile pline de « placeri de iarna » cam golute, cam stinghere, si zambesc fericita ca ziua in amiaza mare imi pare ca e mare petrecere. Casc gura la un mos ce canta la tobe, la un altul leganandu-se pe ‘gingalbelz’, un ren pufos scutura naprasnic din capul lui de 6 cm diametru. Citesc toate preturile si toate instructiunile de ‘nu pune laba’ pe etichetele plastificate la taraba si imi rade sufletul ca suntem in prag de Craciun. Lungesc ochii dupa bijuterii din aur ‘rupt din soare’ , le mangai, le cantaresc in palma, imi imaginez o mana de brazilience impletind cu repeziciune inele si cercei si coliere. Visez deja la Carnavalul de la Rio. Mai jos, pestisori de tabla atarna in vant clincaind vesel. Mingi din silicon, lipite cu mana de niste mestesugari zbanghii vor fi ultima gaselnita la moda in cabanutele de targ de iarna din Bruxelles .

Nu mai puţin de 18 grupuri informale din Diaspora românească din Europa au semnat un protest vizavi de gravele defrişări care au loc în pădurile noastre.

"România se află într-un moment de răscruce în privinţa drumului pe care îl va alege. Jaful din pădurile noastre trebuie să înceteze. Factorii de răspundere care nu şi-au facut datoria până acum trebuie să răspundă pentru masacrul asupra pădurilor, Parcurilor Naţionale şi rezervaţiilor.
Românii activi din Diaspora, organizatori ai protestelor din data de 9 mai, atragem atenţia factorilor de decizie politică din ţara noastră asupra faptului că nu mai suntem dispuşi sa tolerăm continuarea jafului din pădurile României, paduri care adăpostesc ultimele fărâme de natură sălbatică şi de padure virgina la nivelul întregii Europe (250 000 ha din totalul de 322 000 de păduri virgine se află în Romania – păduri care adapostesc unele dintre cele mai mari mamifere din toate statele europene la un loc, cu excepţia Rusiei, potrivit EIA şi Greenpeace).
Până acum, mesajele trimise politicienilor au fost ignorate : apelurile micilor întreprinzători care au ramas fără materie primă din cauza cvasi monopolului firmelor austriece Egger, Kronospan şi Schweighofer Holzindustrie şi au fost nevoiţi să-şi inchida portile ( zeci de mii de locuri de munca pierdute în sectorul prelucrarii lemnului, în ultimii 10 ani, conform estimărilor) , apelurile celor rămaşi fără case, după ce acestea au fost luate de viiturile cauzate de defrisarile masive, apelurile biologilor, care au atras atenţia asupra pierderilor incomensurabile pentru fauna şi flora locale, unice în Europa.

În luna mai a anului 2014 am prezentat colegilor parlamentari inițiativa de modificare a Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, proiect susținut de încă 42 de colegi deputați si senatori, care iată în urma votului dat ieri, 22 aprilie 2015 în Camera Deputaților, a fost votat de către 299 din deputații prezenți.  Modificarea adusă de această inițiativă legislativă, prevede ca Ziua Românilor de Pretutindeni să fie sărbătorită în fiecare ultimă duminica a lunii mai.
Redau mai jos din expunerea de motive partea referitoare la argumentele aduse în Parlamentul României în apărarea acestei propuneri: „Totodată, la solicitările repetate ale comunităților de romani din afara granițelor statului român, aducem o modificare cu privire la sărbătorirea în fiecare an a Zilei Românilor de Pretutindeni.