Într-o curte mică, umbrită de o viță de vie agățată pe araci, o întâlnesc pe Andreea, de 11 ani.

Fata e  în clasa a V-a la școala nr. 1 din Focuri, județul Iași. Față angelică, păr blond, ochi albaștri. De când mă vede,  mă îmbrățișează cu atâta căldură, de parcă m-ar cunoaște de când lumea. E clar, îi place să dăruiască.  Locuiește cu bunica, verișorul și unchiul ei într-o casă la fel de mică precum curtea în care ne-am întâlnit.

“Când mi-e dor de mami, o sun …sau plâng” – îmi spune Andreea și chiar începe să plângă cu suspine, pe scările treptei de la prispa pe care stăm de vorbă. “Anul trecut, de sărbători “– îmi spune bunica – “eram cu toții acasă, am băut șampanie, Andreea fusese cu uratul și, dintr-o dată, am văzut-o că plânge. <Mă, Andreea! >– i-am zis – <ce e cu tine?> < Mi-e dor de mama> – îmi spune.

Eram acolo cu toții, toți părinții erau lângă copiii lor …<Era bine să fie și mama cu mine> – zice. Iar zilele trecute, au venit acasă mai multe mame plecate în străinătate, că li se terminase contractul, și ea le-a văzut, că era la poartă… le-a văzut cu bagajele, cum s-au pupat pe stradă cu familia … și iar i-au dat lacrimile. Ce e, mamă? Ce e cu tine? …. <Dar de ce mama lui Bianca a venit și mama mea nu?> Și am luat-o și eu cum m-am priceput. I-am explicat că la mama lu Bianca i s-a terminat contractul. Tu zici că…să vină mama. Vine, dar de unde bani? E greu și fără mama, dar și fără bani!


Părinții Andreei s-au despărțit de ceva vreme. Tatăl a plecat la muncă în Germania, iar mama a rămas acasă cu Andreea, care pe atunci era mult mai mică. Lucrurile s-au întămplat așa cum se întâmplă de multe ori în astfel de situații: cei doi au strâns bani, și-au făcut o casă nouă, dar în scurt timp aveau să se despartă. A fost rândul mamei să plece în străinătate, pentru a-i asigura fetei tot ce are nevoie. Și îi trimite  bani, rechizite, haine. Norocul fetei este că o are pe bunica.

Asta o ține tare. A terminat clasa a IV-a cu 10 pe linie și ne arată diplomele obținute pe la tot felul de concursuri, carnetul de note și … o poză cu mama, pe telefonul mobil. Au aceiași ochi albaștri.


Liliana Nicolae

Foto: Octavian Cărare

Articol din seria "Copii lasati in urma" - un proiect RomBel pentru reunirea familiilor românilor plecati la munca in străinatate.