Mămicile pleacă la muncă departe, nu pentru că așa le... "vine bine" ci pentru că nu mai au alternative aici. Copiii rămân cu cine apucă: bunici (dacă au), mătuși, vecine... și plâng, le e dor, sunt triști, apatici sau, din contră devin colerici. Unii scriu scrisori. Mai mult, câteva scrisori ale copiilor din Scoreiu și Mârșa au ajuns, prin intermediul Bibliotecii Avrig la... cei care implementează proiectul "Te iubește mama" . Ce-și doresc copiii aceștia? Ce simt? Cum văd ei situația? Au avut ieri ocazia să spună copiii din Scoreiu, la Școala Gimnazială din localitate, celor care au venit să preia mesajele și să le trimită mai departe mămicilor, tăticilor plecați și celor care ar putea schimba, într-un fel, lucrurile. Proiectul "Te iubeste mama!" încearcă să-i pună în legătură pe copii cu mămicile lor duse departe la muncă, prin intermediul "Skype" , gratuit, pentru asta, în bibliotecile publice în România și în Europa, dar încearcă să și sensibilizeze factorii de decizie asupra unui fenomen care a luat prea mult amploare și care va avea consecințe extrem de grave pe termen lung: cel al dezrădăcinării, destrămării familiilor, al copiilor crescuți "prin delegare", al lipsei legăturilor firești și imperios necesare dintre copii și părinți, al înstrăinării și însingurării.


24 septembrie 2014 - 16 deputaţi au anunţat că intră în greva foamei, în semn de solidaritate cu parlamentarul Aurelian Mihai, care a recurs la acest gest în urmă cu opt zile. Deputaţii spun că taxele consulare sunt prea mari şi că românii din străinătate sunt ignoraţi.

Detalii: DIGI24

COMUNICAT DE PRESĂ

22/09/2014 / AURELIAN MIHAI
Stimaţi compatrioţi, noul început de săptămână mă găseşte încă în clădirea Parlamentului, încă în greva foamei, în a 6-a zi. După cum am informat în mass-media, în conferinţa de presă care a avut loc la Palatul Parlamentului ziua imediat următoare declarării protestului, am iniţiat acest demers în speranţa ca instituţiile statului roman, stat al cărui demnitar sunt, stat european şi aflându-ne la începutul unui noul secol al modernităţii, ca aceste instituţii sa-ţi demonstreze din plin utilitatea în beneficial real al naţiunii pe care o reprezintă.

Mărturisesc faptul că în tot acest timp, asupra problemelor care ne apasă, dar şi asupra stării de sănătate, am fost vizitat şi contactat de către o parte dintre colegii deputaţi, senatori, iar serviciul de asistenţă aflat în instituţie a funcţionat ireprosabil în ceea ce mă priveşte.

Din partea dvs. a cetăţenilor români care vă aflaţi în afara ţării, am primit numeroase mesaje de solidaritate pentru cauza purtată, apeluri telefonice, chiar şi vizite în locul de unde scriu, Camera Deputaţilor, Comisia pentru Comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Subiectul fierbinte al organizarii Congresului Romanilor de Pretutindeni a avut loc in Parlamentul Romaniei in 10 Septembrie 2014, cand a fost discutat in prezenta si de catre comisiile pentru romanii de pretutindeni din Camera Deputatilor si Senat si a ministrului din cadrul MAE, aflat la conducerea DPRRP, dl. Bogdan Stanoevici.

Aspecte legale cu privire la organizarea evenimentului gasim in articolele 8 si 9 din Legea 299/2007, nu este prima data cand se face discutie la obiect, insa, din teribilism, din dorinta de a lansa in plus o rampa electorala, netinand cont de lege, de viitoare riscuri, cu garantia partidului aflat la putere, dl. ministru precum si premierul, candidat la functia de presedinte al tarii, considera ca a sosit timpul sa ia fata electoratului anuntat evenimentul cu pricina peste putin timp in 30 Noiembrie 2014!

Ziua de 31 august este o zi specială pentru românii de pretutindeni, dar şi pentru toţi cei care cunosc, vorbesc şi preţuiesc limba română. Ziua Limbii Române, pe care o celebrăm astăzi, reprezintă o oportunitate de a marca, în ţară şi în străinătate, un element fundamental al profilului nostru identitar, precum şi de a reflecta asupra istoriei şi culturii române şi asupra contribuţiei importante a limbii române la patrimoniul cultural european şi universal. De asemenea, marcarea Zilei Limbii Române este un bun prilej pentru a sublinia caracterul unitar al limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, statutul limbii române ca limbă oficială a Uniunii Europene şi răspândirea utilizării limbii române în Europa şi în întreaga lume, unde trăiesc importante comunităţi etnice româneşti sau cetăţeni români.



1)      Cum v-a venit ideea să creați această Asociație? Cui a aparținut inițiativa? Ce obiective are?

Argumentul constituirii Asociației „Institutul Pro Diaspora Română” a fost că românilor de acasă le este tot mai greu să scoată singuri căruța din șanț. Mulți dintre cei în putere și în măsură să schimbe ceva i-au părăsit deja. O schimbare acasă nu poate avea loc fără cei plecați. Orice proiect național pe termen mediu și lung va trebui să ia în calcul și diaspora română.

Am realizat însă repede cât de puține știm despre cei care au ales să părăsească România și cât de slab sunt ei reprezentați acasă.

Soluția optimă de a atinge aceste obiective: cercetarea migrației și diasporei române, apărarea intereselor românilor din diasporă și implicarea acestora în proiecte pentru dezvoltarea României a fost un ONG care să îi integreze ulterior pe cât mai mulți dintre ei.

Trebuie subliniat că această misiune grea nu trebuia lăsată de către Statul român exclusiv pe umerii societății civile. Miza este mult prea mare pentru a face acest lucru „voluntar”. Din păcate lipsa crasă de responsabilitate a celor care guvernează România de 25 de ani nu ne-a oferit altă alternativă.

În februarie 2013 se pun bazele echipei membrilor fondatori A.I.P.D.R. La invitația lui dlui. Alexandru Cosmin Codreanu, i se alătură dl. dr. Radu Dimitriu și dl. dr. Simion Belea. În octombrie 2013, după mai bine de 6 luni, sunt definitivate valorile, obiectivele și cadrul de lucru al viitoarei Asociații, așa cum sunt ele descrise Statut. Astfel, scopul A.I.P.D.R. este:

„Studierea fenomenului migrației și diasporei românești și apărarea drepturilor, intereselor și nevoilor comunităților românești (referitoare la integrarea profesională pe piața muncii, formare, integrarea socio-culturală, accesul la serviciile sociale și de sănătate, păstrarea și promovarea identității și culturii românești, etc.). O atenție specială va fi acordată și comunităților românești din România acolo unde etnicii români sunt minoritari”.


Am hotarat sa va scriu aceste randuri din dorinta de a va atrage atentia cu privire la situatia impovaratoare a romanilor care traiesc in afara frontierelor statului nostru, impovaratoare fie datorita situatiei economice cunoscute datorita crizei financiare in principalele tari de destinatie ale emigratiei romanesti de pe continent Italia, Spania, Portugalia etc.

O spun cu toata increderea dat fiind faptul ca provin din randurile tinerilor romani care au ales alte optiuni intr-un anumit moment al vietii, cand am decis si eu si alte milioane de romani sa plecam temporar din tara in care ne-am nascut, copilarit, format ca oameni, tara careia ii suntem datori si tara fata de care, spun eu, ne facem datoria neconditionat.

Ani de zile, prin atitudinea noastra pozitiva si cu exceptiile de rigoare, am incercat cu totii sa aducem Romania din sufletele noastre in fata strainilor, noilor vecini, colegi de munca, studii, prieteni sau in fata autoritatilor din acele tari in care muncim, dar am incercat sa ne facem totodata si datoria fata de familiile de acasa, poate si fata de prieteni, colegi de munca, studii, prieteni sau de multe ori in fata autoritatilor platindu-ne taxele si impozitele aferente catre statul roman.