Norvegia va saluta extinderea spatiului Schengen prin aderarea Romaniei si a Bulgariei cand o decizie in acest sens va fi luata, a declarat insarcinatul cu afaceri ad interim al Ambasadei Norvegiei la Bucuresti, Hilde Berit Eide, pentru Agerpres, aratand ca tara sa, nefiind membra a Uniunii Europene, nu va lua parte la procesul decizional. "Decizia cu privire la aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen va fi luata de statele membre ale Uniunii Europene. In calitate de stat membru Schengen, Norvegia nu ia parte la adoptarea acestei decizii in Consiliul Uniunii Europene. Norvegia va saluta, cu certitudine, extinderea spatiului Schengen prin includerea Romaniei si a Bulgariei, de indata ce statele membre ale Uniunii Europene vor lua aceasta decizie", a afirmat Hilde Berit Eide.



Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naţional al României - 'Deşteaptă-te române!', simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.
La 29 iulie 1848, 'Deşteaptă-te române!' a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic 'Un răsunet' de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului 'Foaie pentru minte, inimă şi literatură', pe o melodie culeasă de Anton Pann.

Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn 'o adevărată Marsilieză românească'.

Reformarea sistemului sanitar, restructurarea companiilor de stat şi privatizarea unora dintre acestea, continuarea liberalizării pieţelor de energie electrică şi gaze vor fi părţile principale ale noului acord, alături de consolidarea macroeconomică şi o mai mare atenţie acordată sectorului bancar.În principiu, România trebuie să continue în zonele nevralgice rămase de la precedentele două acorduri. Sănătatea este unul dintre cele mai importante domenii, după ce propunerile de reformă în acest sector au declanşat protestele de la începutul anului 2012, ca urmare a conflictului dintre preşedintele Traian Băsescu şi doctorul Raed Arafat în privinţa SMURD. Recent, Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, declara că pachetul de bază va trebui introdus în sistemul medical, pentru a transparentiza sectorul.

Conform datelor publicate astazi de Institutului Naţional de Statistică in Belgia sunt 11611 români plecati pentru o perioada indelungata din România si 8257 plecati temporar din România ! Deci, un total "statistic" de 19878 români!

„Problema migraţiei a apărut în ultimii şase, şapte ani, iar România nu e singura ţară care s-a confruntat cu această problemă. Deja au găsit alţii rezolvări, noi trebuie doar să le preluăm. Dar pentru asta, trebuie să fim cu adevărat preocupaţi de problemă”, a declarat sociologul Alfred Bulai.

727.500 de persoane care au răspuns chestionarului recenzorilor sunt plecate în străinătate. Asta potrivit rezultatelor Recensământului Populaţiei din octombrie 2011. „Această cifră reprezintă însă doar 30% din cifra reală”, susţine preşedintele Institutului Naţional de Statistică, domnul Tudorel Andrei. Pentru că familii întregi din Români sunt plecate peste hotare, la momentul efectuării Recensământului nu era nimeni la ei acasă care să poată oferi date despre cei plecaţi. La recensământ au fost număraţi doar 30% dintre românii plecaţi în străinătate „Mai mult, noi nu avem toate sursele administrative pentru a verifica numărul exact al celor plecaţi.

La întrebarea „Românii din străinătate ar trebui sau nu să aibă dreptul să voteze la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau locale din România?“, 74,9% din respondenţi au răspuns  afirmativ, iar 15,1% negativ, relevă sondajul „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“, în perioada 28 mai - 3 iunie 2013.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.055 de persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Sfintii Constantin si Elena, "cei intocmai cu Apostolii", sunt pomeniti in Biserica Ortodoxa pe 21 mai. Sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este strans legata de taina si puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine.

Sfantului Constantin i s-a aratat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinta (In hoc signo vinces – “Intru acest semn vei invinge”), in pragul infruntarii cu paganul Maxentiu, iar Sfinta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mantuitorul a fost rastignit. Sfanta Imparateasa Elena a trecut la Domnul la anul 327, putin dupa intoarcerea de la Ierusalim, iar Sfantul Imparat Constantin in 337, dupa 31 de ani de domnie.

Data de 10 Mai, sărbătoarea Regatului României, interzisă de comuniști, ignorată de către autorităţi după 1989, este legată de trei evenimente semnificative din istoria modernă a ţării noastre:

1) Pe 10 Mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen depune jurământul în faţa Parlamentului.

2) Pe 10 Mai 1877, Carol I proclamă solemn Independenţa României. Fără acest moment, Unirea din 1918 nu ar fi fost posibilă.

3) Pe data de 10 Mai 1881, Carol I a fost încoronat ca Rege al României, iar ţara a fost ridicată la rangul de Regat. Coroana, expresia independenţei şi suveranităţii a fost confecţionată simbolic din oţelul tunurilor de la Plevna.

Cu ocazia acestei zile, subliniem încă o dată necesitatea unei dezbateri pertinente în legătură cu revenirea României la forma de stat monarhică, formă de stat care i-a caracterizat întregul său trecut milenar, până la actul din 30 decembrie 1947.