Cosmin Paun este administratorului portalui www.casa-romanilor.ch. Locuieste in Elvetia de 7 ani si a lansat acest proiect inca din 2003, prin grupul de discutii Yahoo cu acelasi nume, iar  apoi a evoluat spre portalul web mentionat mai sus, care  strange aproape 1000 de membri.

 

1) Servus Cosmin si multumesc de interviu. Nu pot sa nu remarc simetria in evolutia « Casei romanilor » din Elvetia si RomBel, noi colaborand de altfel in cateva proiecte comune. Ce poti sa ne spui de comunitatea romanilor din Elvetia?
Salut Dorin, multumesc pentru posibilitatea de a ma adresa direct cititorilor Rombel. Romanii din Elvetia nu sunt multi, oficial in jur de 4000 de persoane, majoritatea veniti datorita calificarii sa lucreze aici sau pentru continuarea studiilor si pentru reintregirea sau formarea familiei. Desi comunitatea este mica, exista organizatii romanesti in cateva orase (Geneva, Neuchatel, Berna, Baden, Lucerna, Lausanne) si parohii ortodoxe romanesti in majoritatea oraselor importante. Sunt organizate intalniri deja intrate in traditie, in special in luna martie, si au loc, frecvent, evenimente culturale organizate de romani sau cu participare romaneasca.


2) Cu totii am fost cu ochii pe voi in recentul « Referendum pentru libera circulatie » a Romanilor si Bulgarilor. E fost o procedura diferita de ceea ce stim in UE. Te rog spune-ne despre mai multe de ce acest referedum, riscurile si consecintele lui.

Sistemul democratiei directe in vigoare in Elvetia da posibilitatea ca cetatenii cu drept de vot sa se pronunte asupra legilor nationale dar si a reglementarilor cantonale sau locale. Referendumul din 8 februarie s-a referit la acordul de libera circulatie intre Uniunea Europeana si Elvetia, acord semnat de Elvetia la 27 mai 2008 si ratificat de parlament in luna iunie a aceluiasi an, cat si la extinderea acestui acord la Romania si Bulgaria. Riscurile unui NU la acest referendum, adica respingerea atat a acordului cat si a extinderii lui, ar fi insemnat, conform amenintarilor mai mult sau mai putin voalate ale Uniunii Europene,  activarea unei clauze ghilotina, ce ar fi dus la anularea altor 8 acorduri bilaterale, incluzand acordul de aderare a Elvetiei la spatiul Schengen.

 
3) Cum s-a implicat comunitatea romana din Elvetia in campania acestui referendum? Ce anume ati incercat sa influentati si cu ce rezultate?
Prin campania de imagine derulata prin intermediul « Casei romanilor din Elvetia » am avut si un scop mai putin evident, acela de implicare a romanilor de aici intr-o dezbatere a unui referendum care ii privea si pe ei, direct; e vorba de cetateni cu drept de sedere in Elvetia, care platesc asigurari si impozite si care au dreptul de a-si spune, public parerea. In acest sens ne-am dorit sa fim o platforma pentru acele persoane carora le pasa ca sunt romani si care doresc sa faca mai mult decat o discutie de pahar, in autobuz sau la intalniri amicale. Se stie ca romanii nu prea au nici simt civic si nici educatie civica, in plus ne-am asteptat la o confruntare cu o gramada de prejudecati mostenite din perioada comunista: amestec in politica interna a Elvetiei, «  mi-e teama ca imi iau astia permisul de sedere daca afla ce fac », « e mai bine sa nu se auda de noi decat sa se auda de rau », « nu vreau sa vina manelistii si coruptii din Romania », etc etc.

Scopul campaniei de imagine a fost de a oferi cetatenilor cu drept de vot indecisi un argument in plus pentru a vota cu DA. Argumentele au fost de fiecare data personale, ale unor romani si elvetieni care au avut ceva de spus in aceasta privinta. Am intentionat, de asemenea, sa atragem atentia presei elvetiene, sa le aratam ca exista organizatii romanesti in Elvetia, ca romanii sunt bine integrati in societatea elvetiana si ca, desi discret, contribuie la economia si cultura elvetiana.

A fost pentru prima oara, dupa 1989, cand romanii din Elvetia s-au facut auziti; am reusit sa ne facem cunoscuta prezenta, au fost multe aparitii in presa scrisa, la posturi de radio si televiziune, aparitii despre care voi reveni in saptamanile urmatoare. Rezultatele unei campanii de imagine fara scop material (turistic, de exemplu) sunt foarte greu de cuantificat; judecand dupa numarul de felicitari si de injuraturi frustrate cred ca... a avut un efect mai mare decat cel scontat.
 
4) Cu siguranta priviti cu ingrijorare evenimentele din tara vecina, Italia. Crezi ca din prisma aproprierii de Italia Elvetia poate fi expusa in viitor unor riscuri similare? Cum ar putea ajuta autoritatile romane si/sau elvetiene prevenirea acestor riscuri?

Administratia italiana a fost incapabila sa rezolve logistic si administrativ o situatie oarecum previzibila. Din perspectiva asta Elvetia are niste avantaje, un sistem foarte bine pus la punct si o politie cel putin numeroasa, daca nu si eficienta. Autoritatile romane ar putea da un semnal pozitiv foarte clar, daca ar lasa pe planul 2 (macar) lupta pentru ciolan si ar adopta niste legi de restrictionare a dreptului la circulatie a romanilor infractori.

5) Ce ganduri ai dori sa  adresezi romanilor din Belgia si cititorilor RomBel?
Rombel face o treaba fantastica si trebuie ajutat! Nu e suficient sa ai o intentie buna, e nevoie si de un pic de initiativa, de voluntariat. Da, suna ca naiba "in folosul comunitatii", dar nu uitati ca, poate, ati fost in situatia in care informatiile Rombel v-au fost de folos in viata de zi cu zi. Orice contributie, cat de mica, iti poate fi extrem de folositoare chiar tie, cititorule.