In timp ce studenţii proaspăt înscrişi în învăţământul superior se pregătesc să înceapă noul an universitar, universităţile ridică un semnal de alarmă: dacă numărul studenţilor care doresc să se înscrie la facultate continuă să crească în acelaşi ritm ca până acum, curând instituţiile nu vor mai avea spaţiu unde să-i primească. Numărul exact al studenţilor înscrişi în prezent nu se cunoaşte însă universităţile susţin că în ultimii ani a existat o creştere constantă de 5%.

Anul acesta probabil creştearea este asemănătoare. În Flandra de Vest, pentru a se evita aglomeraţia de la prânz din restaurantele studenţeşti, acestea rămân deschise toată ziua. In plus, pentru acoperirea necesarului de locuri de parcare se închiriaza spaţii de parcare private. O altă schimbare este prelungirea zilei de curs cu o oră. În Gent , în ciuda faptului că a fost inaugurat un nou auditorium, universitatea este în căutare de spaţii unde ar putea construi clădiri noi. Colegiul Catolic Bruges-Ostend  s-a mutat într-un campus nou, însă spaţiul a devenit deja neîncăpător.

"Este foarte ciudat, pentru că acum 18 ani s-au născut mai puţini copii ", a declarat Filip Clarisse, directorul pentru comunicare al Colegiului Universitar din Bruxelles. " Numărul de admişi este incredibil de mare. Astăzi am înregistrat al 1000-lea elev, depăşind astfel numărul de anul trecut."

Potrivit lui André Oosterlinck, directorul Asociaţiei Universităţii Catolice din Leuven care reprezintă un grup de 13 instituţii de învăţământ superior din Flandra, problema nu este atât numărul mare al noilor studenţi cât direcţia pe care o iau aceştia atunci când se înscriu. "Toată lumea vorbeşte despre economia cunoaşterii", a spus acesta. "De aceea educaţia este crucială. Trebuie să avem cât mai mulţi oameni pe băncile şcolii. Dacă ne raportăm la situaţia pe plan internaţional în această privinţă, suntem departe de primele locuri. Noi nu avem foarte mulţi elevi , chiar avem prea puţini înscrişi la disciplinele cruciale, cum ar fi inginerie şi ştiinţe, unde se oferă ceea ce piaţa muncii cere în ziua de astăzi”.


Pentru a ghida elevii şi părinţi în alegerea lor, Oosterlinck a propus reducerea taxelor pentru anumite cursuri la jumătate sau chiar eliminarea lor, în timp ce pentru alte cursuri a propus dublarea lor.  "Taxele duble ar fi în continuare mai mici decât cele din alte ţări", a subliniat Oosterlinck. Universităţile flamande s-au plasat pe locul al patrulea într-un studiu realizat în 2005 privind accesibilitatea învăţământului superior în regiunile dezvoltate, după Suedia, Finlanda şi Olanda.

O alta idee din ce în ce mai populara este susţinerea unui test de admitere care ar putea reduce numărul de studenţi care renunţă la şcoală sau îşi schimbă direcţia de studiu în primul an. Studenţii nu numai că ar fi îndrumaţi catre o disciplină care li se potriveşte mai bine ci ar fi şi îndreptaţi către zonele de studiu pe care universităţile le consideră importante şi de actualitate.

Pentru Carl Devos, profesor la Universitatea Gent, examenul de admitere ar fi mai eficient dacă ar fi susţinut în mod voluntar şi nu dacă ar deveni o politică în  sine.

"Masa de studenţi încă poate fi gestionată pentru moment, dar va veni ziua când trebuie să reducem numărul de studenţi pentru a putea fi administrat de numărul limitat de personal pe care îl avem", a spus acesta. "Nu a crescut doar numărul  studenţilor ci şi cererile lor. Aceştia cer, şi pe bună dreptate , să fie informaţi despre rezultatele lor în discuţii particulare. "

In Flandra, Federaţia Industriei Tehnologice Agoria a înregistrat un număr destul de mic de studenţi  la cursurile de inginerie, ştiinţe industriale şi tehnologie, ţinute în cadrul a 19 instituţii de învăţământ superior . Anul trecut, un total de 6.343 de studenţi au optat pentru cursurile oferite - "mult prea puţini" pentru nevoile pieţii muncii din ziua de astăzi, susţine Agoria. Astăzi, numarul celor înscrişi este de 2832, departe de cele 9000 de locuri care trebuiau acoperite.

flanders.today