Interviu cu Excelenţa Sa Domnul Ștefan Tinca, Ambasadorul României în Regatul Belgiei

RomBel: Bine ați venit în Belgia! Domnule ambasador, vă mulțumim pentru acest interviu și vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre dumneavoastră.
Ștefan Tinca: Sunt diplomat de carieră, de 17 ani, peste jumătate din acest timp am fost implicat în sfera afacerilor europene. Am lucrat la Bruxelles în cadrul misiunii noastre pe lângă UE în două rânduri, în perioada de pre-aderare a României, care rămâne o perioadă de referinţă pentru diplomaţia română post-1989. Ulterior, am condus Direcţia Generală Afaceri Politice ca director politic în cadrul MAE pentru mai mulţi ani, ceea ce a presupus asigurarea unei coordonări politice şi strategice pe toate marile dosare politice de interes pentru România. Ulterior, m-am ocupat de afacerile regionale (Europa de Sud-Est şi Asia Centrala), un domeniu prioritar pentru politica externă a României. Din octombrie 2012 am fost numit Ambasador al României în Belgia şi  descopăr, din această postură, faţete cu totul diferite ale profesiei.

 

 

La bază sunt matematician, iar în 2008 am susţinut teza de doctorat în domeniul Relaţiilor internaţionale la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.
În plan personal, sunt căsătorit şi  am doi copii, o fetiţă de 8 ani şi un băieţel de 4 ani, care se integrează, în propriul plan, la schimbările presupuse de venirea noastră în Belgia.

RomBel: Cu ce planuri ați revenit la Bruxelles în noua calitate? Care sunt proiectele  viitoare?
ȘT: Belgia a fost în istoria noastră o sursă de inspiraţie pentru modernizarea României şi  cred că, în continuare, există sectoare de activitate, principii şi  practici sociale aici care ne pot inspira pentru a îmbunătăţi lucrurile acasă.

Astăzi, avem cele mai bune premise pentru ca România şi Belgia să participe împreună la construcţia europeană. Noi putem recurge la sprijinul şi vasta expertiză belgiană în integrarea noastră deplină în UE prin atingerea convergenţei cu statele vestice ale Uniunii. La rândul nostru, putem să deschidem perspectivele pentru implicarea Belgiei în acest spaţiu strategic care este arcul Balcani – Marea Neagră – Marea Caspică.

Mă interesează, în al doilea rând, creşterea pe mai departe a volumului schimburilor comerciale şi a investiţiilor belgiene în România. Cifrele din 2011 au reprezentat un record, Belgia este al 19-lea investitor străin în ţara noastră, toate contactele mele îmi arată că mai există foarte mult potenţial economic în relaţiile bilaterale.

O paranteză este necesară: ca ambasador al României, îmi doresc foarte mult să pot contribui şi la creşterea prezenţei economice româneşti pe piaţa belgiană şi  promovarea unor companii româneşti pe această piaţă, însă aici există şi  limitări obiective. Munca noastră diplomatică nu se poate substitui capacităţii si mai ales voinţei companiilor româneşti ce pot fi interesate de piaţa belgiană. Voi încerca să « desţelenesc » şi  aici puţin terenul, pentru a explica firmelor româneşti avantajele şi oportunităţile pieţei belgiene.

A treia linie majoră pentru mandatul meu este continuarea şi  diversificarea parteneriatelor existente între comune, oraşe şi  provincii din Belgia (Flandra şi  Valonia), şi  comunităţi din România. Aici este specificul şi  totodată dinamica extraordinară a relaţiilor dintre ţările noastre: nu cunosc niciun alt exemplu de legături atât de numeroase, diverse şi  directe între comunităţi din România şi  din alte state. În Belgia oriunde mergi, afli că măcar unul dintre interlocutori a fost în România şi, din fericire, a rămas cu amintiri deosebit de plăcute. În România, nu ştiu sector sau domeniu de activitate în care să nu întâlneşti şi prezenţe belgiene. Rolul organizaţiilor inspirate de Operation Villages Roumains, respectiv de Actie Dorpen Roemenië trebuie apreciat la justa lui valoare, lor le revine meritul principal al acestei apropieri fără termen de comparaţie cu alte state.

Proiecte concrete am foarte multe, dar vi le pot dezvălui acum doar pe cele care sunt în faza de concretizare. Anul acesta Belgia va găzdui cel de-al 4-lea Forum România – Belgia al cooperării descentralizate. Sper să reluăm, într-o formă mai actualizată şi utilă, iniţiativa Clubului de afaceri România – Belgia, la Bruxelles.
Mi-am propus să lansăm un nou Newsletter al Ambasadei.
Organizăm, împreună cu profesoarele de limba română care participă în programul Limba, cultură şi  civilizaţie de origine, un concurs de eseuri pe tema “Cum am învăţat limba franceză“ adresat tuturor elevilor din mai multe şcoli din Bruxelles, pentru a celebra 20 de ani de la aderarea României la Organizaţia Internaţională a Francofoniei.

În primul an al mandatului mi-am propus să vizitez toate capitalele provinciilor belgiene pentru a întâlni nu doar autorităţile, ci şi persoane din comunităţile româneşti, mediile de afaceri, universităţi şi a strânge legăturile acestora cu parteneri din România sau a iniţia proiecte noi. Vrem să facem România mai vizibilă, din punct de vedere cultural, în spaţiul public belgian, prin amplasarea unor monumente simbol ale României în Belgia, de exemplu.

RomBel: De regulă “interfaţa” cu comunitatea locală este Secţia consulară  însă cu siguranţă şi  Ambasada / ambasadorul are un rol important în acestă “relaţie”. In ce mod ambasadorul României poate reprezenta comunitatea românească din ţara în care activează?”
ȘT: In plan general şi poate abstract, ambasadorul României reprezintă statul român şi, implicit, pe toţi cetăţenii săi, indiferent unde ar trăi aceştia. În cazul celor care, temporar sau permanent, au ales să trăiască în afara României, evident că apar probleme specifice, poate uneori necunoscute celor din ţară. Misiunea mea este să ii reprezint, promovez şi să le apăr interesele, fie ele social-economice, fie culturale. Munca mea înseamnă ca, în întâlnirile şi  contactele pe care le am aici, să mă asigur că românii sunt trataţi corect şi că sunt percepuţi ca un plus pentru societatea belgiană. În celălalt sens, am datoria de a informa Bucureşti-ul asupra situaţiei comunităţii de aici şi  de a propune îmbunătăţiri sau adaptări ale politicilor statului român faţă de românii de peste graniţă. Evident că misiunea mea va fi facilitată dacă există încredere şi respect pentru Ambasadă. Ştiu că ele nu sunt acordate din oficiu, ele se câştigă şi am încredere că o voi face, alături de echipă. Vreau  să mă întâlnesc cu cât mai mulţi români; în ce mă priveşte, uşile Ambasadei sunt deschise pentru toţi.

RomBel: Cum credeţi ca s-ar putea îmbunătăţi serviciile oferite de Secţia consulară și comunicarea cu solicitanţii acestor servicii, românii din Belgia?
ȘT: Încep să vă răspund cu o constatare personală: faţă de ceea ce ştiam eu, de acum circa 10 ani, la Bruxelles, calitatea Secţiei consulare a crescut enorm – servicii, facilităţi, atitudinea oamenilor. Numai cine nu are o experienţă mai îndepărtată, nu poate constata acest fapt.
Secţia consulară a fost renovată şi  dotată progresiv cu aparatură mai performantă în ultimii trei ani, pentru a putea răspunde mai bine  numeroaselor cereri. Pentru a creşte capacitatea de procesare a solicitărilor, pe măsura creşterii numărului de cereri, a fost modificată procedura de lucru prin preluarea cererilor în prima parte a zilei, procesarea acestora în flux şi  eliberarea lor după amiaza, ceea ce a condus la creşterea volumului de activitate cu aproape 50%, în raport cu practica anterioară. Pentru a facilita demersurile, actele pot fi transmise titularului prin poştă pe cheltuiala misiunii sau pot fi ridicate de către o altă persoană decât titularul, în anumite condiţii.
In ultima jumătate de an ne-am străduit sa oferim câteva facilităţi minime pentru numeroasele familii tinere cu copii mici care vin la secţia consulară pentru a-şi soluţiona diverse probleme. Începând cu octombrie 2012, am dublat numărul orelor în care se răspunde telefonic direct întrebărilor – o practică prin care dorim să ne modelăm după un specific al solicitanţilor noştri, întrucât foarte puţine state UE acordă informaţii telefonice directe despre serviciile consulare, totul petrecându-se on-line. Actualizăm periodic site-ul misiunii pentru a oferi informaţii cât mai la obiect. Pe pagina web a Ambasadei veţi găsi informaţii detaliate privind serviciile consulare oferite şi formalităţile care trebuie îndeplinite, precum şi programul de lucru şi link-uri la alte instituţii din ţară.
Trebuie însă avut în vedere şi contextul mai larg. În Luxembourg, de exemplu, nu mai există consul, iar atribuţiile consulare au fost preluate de Secţia consulară a Ambasadei de la Bruxelles, aşa cum sunt preluate şi cererile de acte notariale şi titluri de călătorie de la persoane rezidente în nordul Franţei sau în Olanda.

Cert, sunt încă lucruri de îmbunătăţit. Unele ţin de decizia de la Bucureşti, pentru că oricât ar dori unii sau alţii, legile şi  reglementările nu le putem ocoli şi sunt aceleaşi pentru toţi. Actualul guvern şi-a propus în mod explicit informatizarea unui număr cât mai mare de servicii consulare sub deviza „Secţia consulară mai aproape de casa ta!” Suntem primii interesaţi de orice schimbare care poate îmbunătăţi serviciile consulare, pentru că această activitate rămâne pentru Ambasadă o provocare permanentă.  În prezent se lucrează la o procedură care să faciliteze obţinerea de acte extrajudiciare prin poştă, astfel încât cetăţenii români să nu se mai deplaseze la Ambasadă pentru această categorie de documente.
Alte chestiuni însă pot fi remediate pe plan local, probabil printr-o organizare internă mai eficientă. În acest caz, îmi propun să aplic modelul care există inclusiv în Belgia, respectiv feed-back-ul între prestatorul şi beneficiarul de servicii. Rămânem deschişi la sugestii şi idei pertinente de îmbunătăţire a activităţii consulare a Ambasadei.

RomBel: Se poate iniţia un demers către statul român de modificare a preţurilor exorbitante pentru eliberarea documentelor de la Secţia consulară?
ȘT: Problema pe care o evocaţi este reglementată prin legea 198/2008. Calea prin care se poate acţiona este doar prin intermediul forurilor legiuitoare ale României. Comunitatea românească poate solicita deputatului şi senatorului care o reprezintă în Parlamentul României să iniţieze un proiect de lege în acest sens. În programul de guvernare actual se are în vedere scăderea cuantumului taxelor consulare percepute în prezent. Trebuie să corectez aici unele percepţii eronate şi să vă spun, la modul cel mai deschis, că, pentru Secţia consulară, acest subiect nu prezintă o miză directă. Vreau să spun că, potrivit cadrului legal în vigoare, taxele încasate de Secţia consulară se transferă automat la bugetul de stat al României şi nu revin Secţiei consulare sau Ambasadei decât într-un cuantum fix care reprezintă un procent mic din totalul încasărilor.

RomBel: Pentru a veni în sprijinul persoanelor care au nevoie de informaţii din partea Ambasadei/Secţiei consulare putem relua un proiect mai vechi prin care o persoană de la Secţia consulară poate răspunde întrebărilor direct în forumul Rombel?
ȘT: De ce nu? Dacă un astfel de proiect ar creşte eficienţa informării, cred că este şi  în interesul nostru să discutăm cum îl putem materializa.

RomBel: Care credeţi că este rolul comunităţii româneşti din Belgia în relaţia cu România? Ce poate face comunitatea de aici pentru România?
ȘT: Intr-un singur cuvânt, aş spune că poate face MULTE. Sper ca acei compatrioţi care au ales sa vină aici îşi vor materializa proiectele şi îşi vor împlini speranţele. Dacă reuşesc, succesul lor înseamnă, în bună măsură, un succes al României. În acelaşi context, vreau totuşi să vă spun că 1 ianuarie 2014 este un moment crucial, prin ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii din Belgia, moment pe care mulţi îl aşteaptă. Va ameliora situaţia multor concetăţeni. Dar simt nevoia unui îndemn la realism – decizia de liberalizare nu va schimba cu nimic datele problemei în privinţa pieţei muncii din Belgia şi a situaţiei socio-economice din această ţară.

Pe de altă parte, românii din Belgia sunt şi ei, în felul lor, reprezentanţii României, în contactele lor directe de aici. Imaginea pe care o fac e şi  imaginea României.

O ultimă idee : românii care se gândesc sau chiar decid să se reîntoarcă în ţară reprezintă o cu totul altă discuţie, şi mai complexă. Nu e locul acum pentru ea. Fiţi convinşi că, în cei patru ani de mandat, vom discuta împreună mult asupra subiectului.

RomBel: Cu ce poate ajuta Ambasada României un român aflat în dificultate: turist, pacient, aflat ilegal sau cu sejur legal
ȘT: Să vă dau câteva exemple concrete de pe parcursul anului care tocmai s-a încheiat. Ambasada a acordat o atenţie deosebită persoanelor care au suferit intervenţii medicale majore şi aveau nevoie de asistenţă de specialitate pe durata transportului în ţară. În cele trei cazuri de repatriere medicală a unor cetăţeni români din 2012, de exemplu, secţia consulară a avut o bună cooperare cu spitalele, serviciile de asistenţă socială, organele de poliţie, dar şi cu Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii din România, care a răspuns prompt la solicitarea misiunii şi a dispus preluarea pacienţilor cu ambulanţe şi echipe medicale adaptate situaţiei.
Consulul a intervenit în mai multe cazuri de grevă a foamei declarate de cetăţeni români aflaţi în detenţie, determinându-i pe aceştia să renunţe la această formă de protest.
La sesizarea unor persoane aflate în detenţie, consulul a intervenit personal sau a făcut demersuri scrise către conducerea penitenciarelor sau către Ministerul Justiţiei pentru înlăturarea abuzurilor semnalate.
Pentru mai mulţi cetăţeni români care au făcut obiectul traficului de persoane, precum şi pentru persoane aflate în stare de precaritate, Ambasada a achiziţionat bilete de călătorie necesare repatrierii şi i-a sprijinit să se cazeze temporar, până la plecarea spre ţară.
Cum vă spuneam, activitatea consulară este mult mai diversă decât percepe un solicitant la ghişeu – gândiţi-vă la încheierea căsătoriilor, depunerea de jurăminte de cetăţenie, interacţiunea periodică sau în situaţii speciale cu autorităţile (destul de frecvente, din păcate), vizitele în penitenciare etc. Este o muncă pe care puţine persoane ar putea-o face permanent, care implică şi  răspundere, dar şi un consum emoţional mare, nu ai cum sa rămâi indiferent la situaţiile dificile în care se găsesc mulţi concetăţeni ai noştri.

RomBel: Domnule ambasador vă mulţumim pentru timpul pe care ni l-aţi acordat şi pentru amabilitatea cu care aţi răspuns invitaţiei noastre.
ȘT: Şi eu vă mulţumesc