#DialogurileRombel online, editia a 2-a au avut-o ca invitata pe Valeria Roman, psihoterapeut, specialist in Comunicare si Relatii Publice, careia ii multumim pentru colaborare. Tema dialogului a fost ‹‹ Acasa, in vremuri de pandemie ››  si am discutat impreuna despre : gestionarea relatiei cu copiii/adolescentii in aceasta perioada de criza; motivatia pentru invatare on-line, intoleranta la frustrare, dependenta de ecrane; implicarea tatalui in treburile casnice, cum asiguram armonia in cuplu, etc.

Iata cateva recomandari facute de specialisti in perioada de criza, pentru a ne imbunatati sanatatea psiho-emotionala si climatul familial  

-  Sa intelegem ca nu avem control tot timpul. Uneori va trebui sa ne abandonam in fata neprevazutului. Sa traim fiecare zi pe rand!  
-  Sa folosim ocazia ca sa ne cunoastem mai bine. « Niciodata sa nu lasi o criza sa se piarda! »
-  Sa continuam rutinele dinainte de criza sau sa cream altele noi. Cand mintea nu este ocupata devine confuza, iar gandurile negative o asalteaza.
-  Sa programam un timp special pentru a impartasi emotii/trairi – intr-un cadru de deschidere si siguranta.
-  Sa organizam activitati impreuna cu copiii.
-  Sa lasam spatiu celuilalt. In familie avem nevoie de apropiere/conectare, dar avem nevoie si de distantare pentru a avea spatiul personal dar si pentru a lasa spatiu celuilalt. Atentie la adolescenti! Acestia se pot inchide in ei tocmai pentru ca se simt invadati in spatiul personal.
-  Sa folosim umorul, care este una dintre cele mai eficiente strategii de combatere a stresului.
-  Sa fim prietenosi, empatici, intelegatori sau macar toleranti cu ceilalti
-  Sa facem miscare.

Daca doriti sa vizualizati inregistrarea o puteti accesa AICI

RomBel: Ce schimbari a adus perioada de criza?

Valeria Roman: Pandemia de la inceputul anului 2020 a luat prin surprindere omenirea, prin rapiditatea si efectele ei, atat la nivel global, cat si familial si individual. Dincolo de incetinirea ritmului alert al vietii socio-economice, cea mai mare schimbare a fost izolarea in case, cu tot ce decurge de aici: lucru de acasa, scoala on-line, distanta sociala, reguli de igiena etc.  

Daca pentru unii dintre noi, a sta acasa impreuna cu familia a fost un cadou neasteptat, pentru altii a insemnat o incercare apasatoare de a face fata noii realitati, sau chiar o experienta coplesitoare din cauza tensiunilor mai vechi, care au escaladat odata cu izolarea.   

Studiile care au masurat efectele Pandemiei au pus in evidenta o serie de probleme psiho-emotionale care au aparut peste noapte si altele care s-au accentuat o data cu declansarea crizei. De pilda, un sondaj realizat de compania Ipsos pe aproape 14.000 de participanti din 15 cele mai mari state de pe glob arata ca 43% dintre respondenti sunt nerabdatori sa se intoarca la o viata normala; 15% dintre acestia se simt singuri; 12% sunt nemultumiti de restrictiile asupra libertatii personale; 34% sunt ingrijorati pentru propria sanatate; 55% sunt ingrijorati pentru sanatatea celor dragi; 31% dintre cei intervievati sunt multumiti ca au mai mult timp pe care il pot petrece  cu familia etc.

Sondaje similare au fost realizate in Belgia si Romania cu cifre asemanatoare. De pilda, un studiu initiat de psihologul belgian Elke van Hoof, specializat in stres, trauma si burnout a pus in evidenta faptul ca belgienii au raportat o anxietate inalta la un sfert din populatie, cu o crestere de 10 procente fata de perioada anterioara crizei.

Studii ca acestea au pus in evidenta faptul ca, cu cat este mai severa izolarea, cu atat este mai mare impactul psihologic si ca reactiile şi comportamentele difera in functie de personalitatea si ritmul de viata ale fiecaruia.  

De exemplu, o persoana activa, cu un regim de viata sanatos, cu o buna gestionare a timpului liber, poatre trece cu usurinta de la starea de echilibru la o stare de dezechilibru fizic și psihic. Aceste dezechilibre se pot manifesta de la simple tensiuni, agitatie, stres, la intoleranta la frustrare, tulburari de comportament cum ar fi: anxietate, atacuri de panica, agresivitate, violenta etc.

O persoană sedentara, obisnuita cu lipsa de activitate și izolarea va putea dezvolta depresie, diverse frici transformate in fobii, episoade psihotice, abuzuri alimentare sau de substante: medicamente, alcool, droguri care pot duce la  forme de violenta indreptata spre propria persoana sau catre persoanele din anturaj. Toate acestea fiind o consecinta a stirilor negative si a impactului acestora asupra psihicului uman.

In ambele cazuri, pot aparea: comportamentele obsesiv-compulsive  ca spalatul excesiv pe maini, dezinfectarea suprafețelor; respingerea sociala/stigmatul; certuri intre parteneri sau membrii familiei care nu au la baza neaparat o cauza reala, bine definita. 

Stresul traumatic este un pericol real pentru personalul medical si pentru cei care lucreaza in linia intai. Violenta domestica a escaladat simtitor, potrivit rapoartelor inregistrate in toate tarile afectate de Pandemie. Accesele de furie, procesele impotriva autoritatilor care au impus restrictii, sunt si ele prezente. Suicidul a crescut pe fondul depresiei si al singuratatii etc.   

Dincolo de statistici, ne aflam intr-un moment al adevarului despre noi insine si despre lume. Am fost obligati de context sa vedem cine suntem fara mastile sociale pe care ni le punem de fiecare data cand iesim pe usa. Este un test dar si o oportunitate de a ne regasi si de a vedea ce ajustari trebuie sa facem astfel incat sa ne putem bucura de aceasta periaoda de izolare si sa nu o percepem ca pe o captivitate din care abia asteptam sa iesim.

Rombel: In conditiile in care criza se prelungeste iar lumea va avea reguli mai stricte in ce priveste relatiile sociale, preocuparea momentului ar putea fi formulata astfel: Cum putem face din casa noastra un acasa, in care sa ne intoarcem de fiecare data cu drag?

Valeria Roman: Pentru a gasi raspunsuri rezonabile si eficiente avem nevoie sa plecam de la ceea ce am descoperit cu privire la noi in perioada de izolare, sa facem schimbarile necesare, daca e cazul, astfel incat sa ne putem bucura de o viata implinitoare. Daca descoperim ca lucrurile nu sunt tocmai ok cu noi si cu cei de langa noi, nu trebuie sa disperam. Exista posibilitatea sa cerem ajutor oamenilor mai rezilienti de langa noi, unui duhovnic, unui specialist (psiholog/psihoterapeut/medic) care va stii sa acceseze resursele de care dispunem si ne va ajuta sa construim viata pe care ne-o dorim.

In final am pregatit cateva recomandari pe care specialistii le fac in aceasta perioada de criza, pentru a imbunatati sanatatea noastra psiho-emotionala si climatul familial:   

 

 - Sa ramanem optimisti in ciuda vestilor rele cu care suntem asaltati

-  Sa intelegem ca nu avem control tot timpul. Uneori va trebui sa ne abandonam in fata neprevazutului. Sa traim fiecare zi pe rand!  

-  Sa ne pastram luciditatea. Pericolul in criza este gandirea irationala care produce un blocaj la nivelul solutiilor. Dimpotriva, gandirea rationala este orientata spre solutii.

- Sa folosim ocazia ca sa ne cunoastem mai bine. « Niciodata sa nu lasi o criza sa se piarda! »

- Sa continuam rutinele dinainte de criza sau sa cream altele noi. Cand mintea nu este ocupata devine confuza, ingrijorata, plictisita iar gandurile negative o asalteaza.

- Sa programam un timp special pentru a impartasi emotii/trairi – intr-un cadru de deschidere si siguranta

- Sa organizam activitati impreuna cu copiii. In urma unui studiu de opt ani pentru una dintre carţile sale adresate părinţilor, Time to Parent, autoarea Julie Morgenstern, specialista in managementul timpului și organizare, sublinia intr-un interviu ca „dezvoltarea respectului de sine al copilului, a competetei sociale, succesul academic și profesional, dezvoltarea abilitătilor executive si a rezistentei depind foarte mult de calitatea timpului de conectare cu parintele ».

- Sa lasam spatiu celuilalt. In familie avem nevoie de apropiere/conectare, dar avem nevoie si de distantare pentru a avea spatiul personal dar si pentru a lasa spatiu celuilalt. Atentie la adolescenti! Acestia se pot inchide in ei tocmai pentru ca se simt invadati in spatiul personal.

- Sa folosim umorul, care este una dintre cele mai eficiente strategii de combatere a stresului.

- Sa ne distram impreuna! Copiii si adolescentii ne pot arata cum, daca noi cei mai mari am uitat.

- Sa fim prietenosi, empatici, intelegatori sau macar toleranti cu ceilalti

- Sa facem miscare. Miscarea moderata (mers alert, exercitii fizice timp de 30 de minute) imbunatateste sistemul imunitar, oxigeneaza creierul si confera stare de bine prin aportul de endorfine (hormonii fericirii)

- Sa cream evenimente de familie. Putem folosi aceasta ocazie pentru a ne apropia unii de altii, prin comportamente si experiente care ne vor consolida relatiile pentru totdeauna …

 

Nu stim exact cum va arata lumea in care vom iesi progresiv. Ce stim sigur este ca suntem parte a unui experiement psiho-socio-economic fara precedent si ca avem nevoie sa identificam sursele de bine si siguranta pe care le avem la indemana. Printre acestea o pondere importanta o reprezinta familia si valorile ei …

Despre Valeria Roman - Psihoterapeut, specialist in Comunicare si Relatii Publice -http://rovapsihoterapia.ro/