"Ceea ce ne propunem prin Asociatia noastra este doar sa aratam ca imaginea României poate fi alta, ca putem fi respectati la Bruxelles pentru ceea ce suntem. Acest respect se castiga in primul rand prin puterea exemplului personal." ne spune Daniela Livia Biciu, presedinta Asociatiei Femeilor Românce din Belgia. "Asociatia a fost infiintata de cativa ani, dar eu sunt implicata din 2020. De atunci, am dat o noua dimensiune activitatilor ei, dezvoltand-o mai ales in mediul belgian."

Care au fost cele mai recente activitati  menite sa aduca valoare comunitatii romanesti si sa o promoveze in Belgia ? Este nevoie de astfel de actiuni de vizibilitate ?

Cea mai recenta actiune a fost promovarea obiceiurilor românesti de Craciun, la nivelul autoritatilor federale din Belgia. Mai precis ministrii precum Sophie Wilmès, Ministru de externe si fost prim-ministru, de altfel personalitatea politica in topul preferintelor francofone si David Clarinval, Ministru al Comertului si Claselor Mijlocii, tinand cont de numarul important de intreprinzatori români in Belgia. Domnul ministru este de asemenea un sustinator al campaniei noastre de promovare a femeilor antreprenor de origine româna din regatul belgian.

Scopul actiunii a fost de a pune in valoare traditiile noastre, de o maniera pozitiva si valorizanta. Traditiile nu trebuie asociate cu anacronismul, cu ceva trecut sau depasit. Dimpotriva, reprezinta un punct de reper in evolutia unei societati. Nu poti stii unde mergi, daca nu stii de unde vii, ce radacini culturale si spirituale ai. Nu trebuie deci facuta confuzia intre traditii si cultul trecutului. Dimpotriva, traditiile ajuta la construirea unei identitati, inclusiv moderne. Ele structureaza viata noastra de toate zilele, uneori chiar de o maniera inconstienta.

Desigur ca este nevoie de astfel de actiuni de vizibilitate precum cele intreprinse. Pentru ca românii reprezinta in prezent o comunitate foarte importanta in Belgia, dar putin cunoscuta. Cultural si social, suntem foarte apropiati societatii de aici, apartinand familiei europene. Dar trebuie de asemenea sa punem in evidenta particularitatile noastre, care sunt foarte apreciate de belgieni, o data ce le-au cunoscut. Trebuie sa fim constienti de acest bagaj exceptional pe care il avem. Fara patos demonstrativ, dar cu constiinta identitatii noastre culturale.

Considerati ca romanii si traditiile lor sunt cunoscuti, putin sau deloc cunoscuti in Belgia, atat in randul populatiei cat si la nivel superior, al autoritatilor federale, regionale, locale ? Exista, din experienta proprie, o imagine « uniforma » despre romani sau aceasta e construita in functie de experientele personale ?

Cum mentionam anterior, românii nu sunt foarte cunoscuti, si cu atat mai putin in mediul autoritatilor belgiene, ceea ce imi doresc sa remediez. Fiind de foarte multi ani aici, am norocul de a dispune de o retea de cunostinte si prieteni in acest mediu. Nu este simplu, pentru ca si pe plan politic, interesul fata de comunitatea româneasca a fost uneori destul de scazut, tocmai pentru ca nu am afirmat o identitate marcanta unica, ca alte comunitati. Poate si relatia românilor cu autoritatile in general, conceptia despre politica si autoritate, experienta uneori negativa din România au condus la reticenta conationalilor nostri. De multe ori, actiunile au fost organizate de români pentru români, in circuit inchis intre grupuri de prieteni. E foarte bine, dar nu intotdeauna suficient. Sau activitati organizate doar din interese financiare, fara a reprezenta cu adevarat românii.

Nu exista o imagine uniforma a românilor, pentru ca nu suntem o comunitate uniforma. Multi belgieni imi spun ca au vecini, prieteni sau colegi români, dar experienta ramane individuala.

Cum vedeti comunitatea romanesca din Belgia ?

Exista in comunitatea româneasca oameni foarte competenti, in diferite sectoare de activitate, de la medicina la afaceri, de la artisti la profesori. Fiecare cu povestea lui de viata, cu aspiratiile lui, cu cercul lui. Cred ca numitorul comun al comunitatii românesti in Belgia ar fi dorinta de emancipare sociala personala. Caracteristica comunitatii este deci, dupa mine, singularitatea fiecarui individ care o compune si aceasta este si viziunea mea politica: liberul arbitru. Nu suntem un trib care traieste in autarhie, izolat, ci in mijlocul unei societati pe care trebuie sa o respectam si de la care e firesc sa cerem la randul nostru respect si consideratie.

Dupa mine, comunitatea noastra (ca si societatea belgiana in ansamblu) nu este deci monolitica, ci este suma individualitatilor care o compun, ca fiinte autonome. Este normal si explicabil, prea mult timp ni s-a vorbit de masa si alte concepte colectiviste, in spatele carora se ascundeau realitati hidoase. Exista clar o reticenta naturala a românilor la un discurs de standardizare a comunitatii (si a societatii). Ceea ce conteaza este ca aceste individualitati, in diversitatea lor, sa se exprime intr-un mod pozitiv si constructiv, coerent, pentru promovarea comunitatii românesti din Belgia, inclusiv la nivel inalt belgian. Este ceea ce imi propun cu Asociatia noastra si ceea ce ne diferentiaza, valoarea adaugata a initiativelor noastre.

Sunteti foarte activa in plan social, denuntand inegalitatile sociale, tratamentul rau aplicat femeilor, clivajul societatii si alte aspecte. Credeti ca actiunile au ecoul dorit ? Sunt autoritatile deschise la dialog ? Dar oamenii, vor ei sa se schimbe sau nu ?

Angajamentul meu social vine in primul rand din convingeri personale si din parcursul personal. Modelul meu feminin a fost chiar mama mea care, desigur unica in ochii mei, era mama tipica a generatiei cu cheia de gat, din care fac parte. Devotata familiei, muncind pana la epuizare intr-o societate totalitara, platind cu sanatatea ei aceste eforturi de a supravietui. Dar un spirit intreprinzator, care m-a indemnat sa studiez, m-a invatat ce inseamna independenta, initiativa si dorinta de evolutie. Instinctiv, fara doctrina, deci cu atat mai puternic si natural, foarte ancorata in realitate. Departe de pozitiile uneori caricaturale ale feminismului din zilele noastre, care se preocupa mai mult de punctele din cuvinte, expresii decat de egalitatea salariala, de exemplu. Sunt deci angajata social cu precadere pentru femei si copii, pentru ca avem o responsabilitate fata de generatia pe care o aducem pe lume, fata de copiii care intr-o zi vor deveni adulti cu educatia pe care le-o dam astazi. Aceste actiuni au fost realizate atât in Belgia – din cauza proximitatii - cat si in România. Desigur, au ecou in primul rand fata de categoriile beneficiare si aceasta este cel mai important.

Nu stiu daca oamenii vor sa se schimbe, dar nu ne-am propus sa ii schimbam. Schimbarea este un proces interior, propriu fiecaruia, in functie de educatia sa, de experienta de viata avuta, de mediul in care activeaza, de orizontul personal, fara a mai vorbi de asteptari si ambitii. Nu cred in sabloane de comportament uman, nu exista un prototip al românului perfect, cu atat mai putin al celui din diaspora, care traieste in alt mediu. Mai ales la Bruxelles, oras atat de eteroclit.

A-ti iubi tara nu inseamna sa iti pui bombastic tricolorul in piept la 1 Decembrie, falsa credinta bisericeasca sau discursuri nationaliste pompoase si perfect inutile. Inseamna altceva, cum ar fi emotia aducerii aminte de copilaria de la tara, Craciunul sau Pastele la bunici, intr-o lume simpla, mult mai saraca, dar moral sanatoasa si cu valori solide. Inseamna respectul fata de traditii, nu pentru a te intoarce in trecut, ci pentru ca ti-au ritmat copilaria si modelat existenta, facand parte din identitatea noastra. Chiar si cand credem contrariul. Inseamna mandria de a fi dat lumii oameni de exceptie pe plan cultural, artistic sau stiintific.

Ceea ce ne propunem prin Asociatia noastra este doar sa aratam ca imaginea României poate fi alta, ca putem fi respectati la Bruxelles pentru ceea ce suntem. Acest respect se castiga in primul rand prin puterea exemplului personal.

Ce putem face pentru copiii nostri, pentru a le sadi in suflet dragostea pentru traditiile romanesti si pentru a-i creste, in egala masura, buni cetateni  europeni ori ai lumii ? Cum pregatim azi lumea de maine ?

Copiii nostri sunt nascuti aici, uneori in familii mixte, sau au venit in Belgia fiind foarte mici. Merg la scoala in franceza sau flamanda, au prieteni de toate nationalitatile si in general, se integreaza foarte repede. Avem norocul ca exista la Bruxelles oameni devotati culturii românesti pentru copii. As da aici ca exemplu intreaga echipa de la Scoala româneasca EuropaNova care, cu mijloace putine dar daruire foarte mare, face totul pentru ca acesti copiii români din Belgia sa ramana conectati la spiritul românesc. Asociatia noastra a sprijinit diverse actiuni pentru copiii la EuropaNova, pentru a pune o caramida in plus la constructia identitatii culturale multiple a acestora, de români traind in strainatate. Lumea de maine o pregatim deci prin deschidere, dar indispensabil si prin transmiterea valorilor care ne definesc, prin educarea gandirii copiilor si consolidarea constiintei lor.

Colind decembrie 2021Filmare publicata pe pagina Facebook MR Ville BXL

 

 Pană · vector · scris · vechi · hârtie - ilustratie vectoriala © nurrka  (#1212393) | Stockfresh  Interviu realizat de Carmen Solomie