- « Pământuri mitice – cum s-a ajuns de la o idee la un festival, care iată va marca deja a 9-a sa ediție, ceea ce este un fapt deosebit
Mirela Niță Sandu - Mulțumesc pentru această invitație și sper să ne revedem curând, exact la Festivalul „Pământuri mitice”, ediția a 9-a. Înainte de toate, cred că ar trebui să vă povestec pe scurt istoria acestei coline care se numește Parnasse, devenită Clos du Parnasse. Înainte de 1844, pe acest loc exista une guinguette – un fel de cabaret popular unde oamenii se întâlneau, consumau un vinuleț alb, discutau și uneori dansau; un fel de bal, dar istoria spune că la Guinguette Parnasse poposeau și scriitori sau poeți care, uneori, încântau publicul cu ultimele lor creații. Pare un loc predestinat artiștilor, chiar dacă la 1976, pe acest loc era deja plantat Institutul suroritor de caritate Parnasse, care a fost dărâmat și proiectul de construcție Parnasse începe să ia naștere. Fără să ne dăm seama, uneori, poate că locurile transmit oamenilor destinația lor. EuropaNova are o școală și duce mai departe această tradiție a muzelor din Mont Parnasse Grecia, a artiștilor și poeților din cartierul Montparnasse din Paris, la Bruxelles.
Pentru a reveni la întrebarea ta, ideea de Festival i-a aparținut sciitorului Octavian Blaga pe care o să aveți ocazia de a-l întâlni anul acesta la festival, el va modera seara de poezie. Sintagma „Pământuri mitice” îi aparține lui Remus (n.r. Remus Niță), iar organizarea din fiecare an, mai puțin de anul acesta și regretăm nespus, am realizat-o cu prietena mea Ioana (n.r. Ioana Belu). Nu a fost simplu, nimic nu e simplu, dar acolo unde există voință, parcă și universul ne ajută !
- Promovezi artiști consacrați, dar și debutanți, români și străini. La public crezi că primează căutarea unei valori deja recunoscute sau curiozitatea descoperirii unui nou nume, a unui nou început de drum în lumea cuvintelor sau a culorilor?
Publicul nu îl cunoaștem niciodată în avans. Am încercat totuși să propunem evenimente pentru toate tranșele de vârste. Copiii vor avea un atelier de creație literară -poezie cu Lucia Ileana Pop și o întâlnire cu autorul de bandă desenată Mihai Ionuț Grăjdeanu. Pentru adulți, se cunoaște deja programul festivalului, nu este cazul să-l reamintesc. Cred că oamenii vin la festival din mai multe motive: pe de o parte pentru că ei cunosc deja artiștii, autorii și doresc să-i revadă sau să vadă ce este nou, pe de altă parte vin din curiozitate pentru a-i descoperi pe cei noi sau pur și simplu pentru a socializa cu oameni de cultură, deoarece sunt atrași de această lume.
- Călătorii cu avionul, vaporul, mașina, cu piciorul chiar ... toate ne bucură și ne plimbă prin locuri noi în lume. Cum sunt însă călătoriile prin cărți ?
Călătoriile prin cărți sunt cele mai ieftine si, de multe ori, si cele mai satisfăcătoare. Cu 5-10 euro cât costă o carte, poți vedea o lume întreagă, de pe fotoliu, chiar și atunci când nu ai decât câteva ore la dispoziție pentru a călători.
- Faci călătorii literare? Ai cărți-model (nu cărți de specialitate ori ghiduri de călătorie, ci beletristică) care te « ajută » să-ți alegi destinația de vacanță?
Da. Am și voi avea mereu. Nu îmi pot imagina cum cineva care a citit Micul prinț, cartea cea mai bine vândută din lume după Biblie şi „Das Kapital” să nu-și dorească să ajungă la Lyon! Sigur, Antoine de Saint-Exupéry spunea că „Numai cu inima poţi vedea bine, lucrurile esenţiale rămân ascunse ochilor” dar, uneori, avem nevoie și de imagini care să ne ghideze pașii, gândurile, deși simțim cu inima. Poate că nu este cel mai bun exemplu pentru că această carte a fost publicată în SUA pe vremea când lumea trăia ororile celui de-al doilea război mondial, iar Lyon nu este decât orașul natal al scriitorului, dar « Maestrul și Margareta”, romanul lui Bulgacov, de exemplu, da, m-a determinat să vizitez într-o zi Sankt-Petersburg-ul, plecând doar de la descrierile acestuia.
- Știu că sună clișeistic, dar ce cărți ai lua într-o călătorie în locul tău de suflet?
O viață e prea puțin pentru ca oamenii să citească tot ce își doresc și mult prea puțin pentru a putea citi tot ce se scrie, sună tot clișeistic -😊, de aceea spun că aș lua doar cărți noi și Biblia.
- Cărțile ne deschid noi orizonturi. Care ar fi cărțile care se potrivesc cel mai bine pentru a fi luate în concediu? Dar pentru serile lungi de toamna, când ne ține companie și o ceașcă de ceai fierbinte ?
Orice carte este bună de citit oricând. Compania unei cărți este cea mai sigură. Chiar și proastă dacă se dovedește a fi, ea tot e bună la ceva : învățăm să distingem ceea ce e rău de ceea ce e bun, pentru a nu zice că de fapt putem învăța chiar și dintr-o carte proastă. Poate de aceea mă feresc să spun că X sau Y a scris o cartea mediocră. Ar trebui să ne așezăm toți și să încercăm să scriem una pentru a întelege că actul creației nu este așa simplu precum pare. Deci regret, dar nu am o formulă de cărți pentru concediu și cărți de toamnă. Știu doar că oamenii care citesc (nu doar ziare) sunt mai fericiți decât cei care nu citesc- s-a dovedit științific -, dar cei care nu citesc nu au de unde să știe asta fiindcă ei nu au trăit această experiență.
- Ai un loc preferat (în casă) în care citești?
Citesc oriunde și chiar și în cele mai neplăcute momente, citesc. Dacă sunt acasă, prefer să citesc pe un fotoliu, la fereastră și cu toate creioanele pe măsuța de lângă. Dacă vreau să fumez, citesc în bucătărie sau pe balcon. Dacă vreau să dorm, înainte de a o face, citesc în pat. Oriunde aș fi, trebuie însă să am și cel puțin un creion pentru a sublinia. Tu ai văzut cărțile mele, nu ? - 😊
Interviu realizat de Carmen Solomie
Dacă v-am stârnit apetitul pentru citit, dorul de socializare și schimburi de idei, vă așteptăm numeroși la Festivalul "Pământuri Mitice", realizat cu sprijinul Fédération Wallonie-Bruxelles.
Rombel - Români în Belgia este, în mod tradițional, partener media al festivalului.
PROGRAM:
Răspuns Carmen pentru Mirela și dedicație
Da, am văzut cărțile tale subliniate, adnotate, citite și răscitite, aproape muncite aș putea zice.
Sursă foto: internet