Interviu cu Excelenţa Sa Philippe Beke, Ambasadorul Belgiei realizat de ziarul Bursa.

Problemele pieţei de capital din ţara noastră scad apetitul investitorilor străini în general şi al celor belgieni în particular faţă de o expunere pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB), ne-a declarat Excelenţa Sa, Ambasadorul Regatului Belgiei în România, domnul Philippe Beke.

Potrivit domniei sale, această situaţie ar putea fi îmbunătăţită printr-o mai bună promovare a instituţiei, dar şi prin politicile Băncii Naţionale a României.

"BNR este unul dintre stâlpii societăţii româneşti", ne-a spus domnia sa într-un interviu acordat în exclusivitate.

Volumul schimburilor comerciale româno-belgiene în 2013 a crescut cu 13% faţă de anul anterior, valoarea acestora fiind de peste 2 miliarde de euro. Cifra este comparabilă cu rezultatele din 2011, când schimburile comerciale între cele două state au totalizat 2,029 de miliarde de euro, iar soldul balanţei a fost de -241 milioane de euro.

Deşi, săptămâna trecută, postul belgian RTL relata că românii se află pe primul loc între miile de cetăţeni europeni care au fost expulzaţi din Belgia în 2013, Ambasadorul belgian descrie relaţia economică între cele două ţări în termeni optimişti şi consideră că investiţiile sunt reciproce. Cu toate acestea, domnia sa ne-a spus că ţara noastră mai are de lucrat la funcţionarea statului de drept, a capacităţii administrative, precum şi la îmbunătăţirea infrastructurii.

Interviu cu Radu Magdin, CEO Smartlink Communications

Ana Morosanu: Radu Magdin, esti unul dintre tinerii dinamici transnationali, intors in Romania. Te rog sa spui cate ceva despre tine, ce studii ai, unde ai lucrat, unde lucrezi si cum vedeai mersul lucrurilor pentru Romania, de la Bruxelles?

Radu Magdin: In primul rand, sunt si nu sunt intors in Romania: m-am intors la Bucuresti, dupa cinci ani la Bruxelles (2007-2012), dar sunt relativ mult timp plecat din tara pe an, imi plac avioanele si proiectele transnationale. Am 32 de ani, sunt jurist la baza, am lucrat in Ministerul de externe, apoi pentru Agerpres, apoi la Parlamentul European pentru una din familiile politice, si ulterior am ramas in sectorul privat, lucrand intai pentru reteaua EurActiv, apoi pentru Google si, in sfarsit, pentru mine: am co-infiintat alaturi de niste prieteni de suflet un proiect nou, ca suflu si viziune, Smartlink Communications, in 2012.

Prima invitată în anul 2014 la Interviurile RomBel este Bianca Ficut, reprezentanta Asociației si partidului Noua Republică la Bruxelles.

Bună ziua Bianca și îți mulțumim că ai acceptat să acorzi, în exclusivitate, un interviu pentru RomBel – comunitatea virtuală a românilor din Belgia!

RomBel – Cu mai bine de un an în urma pe arena politică din Romania a apărut Noua Republică, un partid ce-și anunță misiunea de a « educa și propulsa în structurile statului oameni liberi, competenți și virtuoși »…. În prezent reprezinți Noua Republică la Bruxelles și în Belgia iar prima mea întrebare este legată exact de această auto-asumată misiune. Care sunt acțiunile pe care le întreprindeți pentru a găsi acei « oameni liberi, competenți și virtuoși » dornici să se alăture partidului?

Bianca Ficut – In primul rand, cred ca este foarte important sa mentionam ca miscarea devenita partidul Noua Republica a pornit de pe internet, inspirata de articolul „Crez politic: pentru o Nouă Republică” al actualului Presedinte Noua Republica, Mihail Neamtu. Noua Republica este astfel  un partid nascut, iar nu facut, un concept nou in politica romaneasca. Nasterea acestui partid nu s-a bazat pe sistemul politic existent in Romania si nici nu se va  afilia acestuia.

Dorinta Noii Republici de a reforma radical clasa politica romaneasca sta la baza acestei misiuni de a propulsa in structurile statutului oameni liberi, competenti si virtuosi. Din fericire, nu este dificil sa gasesti romani liberi, competenti si virtuosi. Este insa dificil sa castigi increderea unor oameni care au fost mintiti si furati de 24 de ani incoace si care si-au pierdut pe buna-dreptate respectul pentru politicieni si speranta intr-o altfel de Românie.

Invitatul RomBel de Crăciun este Mihai Imbăruș.

Bună ziua Mihai și îți mulțumim că ai acceptat să acorzi, în exclusivitate, un interviu pentru RomBel – comunitatea virtuală a românilor din Belgia!

RomBel – Mihai, de unde vine pasiunea ta pentru muzică ? Cum l-ai descrie pe artistul Mihai Imbăruș?

Mihai Imbăruș - Pasiunea pentru muzica cred ca vine din momentul in care am deschis ochii pe acest pamant. Cateodata am impresia ca am inceput intai sa cant si dupa aceea sa vorbesc...... Apoi, la scoala generala am avut doua profesoare de muzica care mi-au deschis acest drum alegandu-ma solistul scolii, D-na Reghina Rausch (sper sa nu ma insel, dar sunt aproape 40 de ani de atunci) si D-na Bartzer, amandoua de la Scoala generala numarul 1, Bucuresti. Artistul Mihai Imbarus suna putin pompos, avand in vedere ca nu am urmat un drum academic, sunt un muzician autodidact ce incearca mereu sa se inoveze. Am avut insa intotdeauna sansa, inca din tinerete, in Romania, sa cant cu oameni deosebiti, talentati, unii adevarati prieteni, cu care am niste amintiri de neuitat. Aici, în Belgia, a intervenit putin si maturitatea artistica.

Astăzi am invitat-o la rubrica Interviuri RomBel pe doamna Mihaela Rotaru. De ce această invitație precum și cine este Mihaela veți afla din discuția de mai jos!

Bună ziua Mihaela și îți mulțumim că ai acceptat să acorzi, în exclusivitate, un interviu pentru RomBel – comunitatea virtuală a românilor din Belgia!

Bună ziua, mulţumesc pentru interesul acordat.

RomBel – Începem discuția noastră cu o întrebare poate neașteptată.….. Cu ceva vreme în urma îmi spuneai: „…..cred că românii (sau măcar o bună parte dintre ei) leagă succesul de multi bani, fără număr!“…. atunci când ai emigrat în Belgia ai căutat banii și succesul sau altceva a stat la baza acestei decizii?

Mihaela Rotaru – Dorinţa de-a pleca din România a început să se facă simţită la începutul anilor '80, sub ceea ce azi numim „dictatura comunista”. După evenimentele din decembrie 1989 am sperat sincer că situaţia din ţară se va schimba – ceea ce s-a şi întâmplat, dar nu în sensul la care mă aşteptam.

Interviu cu domnul Ioan Macai autorul cărtii "Elipsa universului" .

RomBel: Discutia noastră de astazi are trei motivatii: în memoria mortilor din decembrie 1989, în al doilea rând, situatia din România si nu în ultimul rînd, confuziile multora dintre semenii nostri, cu privire la comunism. Inainte de a aduce câteva clarificari referitoare la comunismul de azi...am dori sa explicati de ce în "Elipsa universului"- utilizati pentru evenimentele din decembrie 1989, diverse denumiri?

Ioan Macai: Pe zi ce trece se adevereste că evenimentele din decembrie 1989 au fost o lovitura de stat. De aceea am folosit ba denumirea de" teatru"-având în vedere ca autorii loviturii de stat au înscenat totul, de la A la Z, ba denumirea de "revolta populara", privite evenimentele din prisma celor care s-au ridicat la revolta din cauza saraciei sau "revolutie", privite evenimentele din prisma mortilor nevinovati, care au fost sinceri în actiunea lor, au crezut în revolutia în care s-au angajat cu tot elanul. Dar noi, azi, stim ca ei au fost folositi drept "mijloc" de catre autorii loviturii de stat...Ei au fost si vor ramâne pentru totdeauna eroii nostri si nu ai autorilor loviturii de stat, care nu au dreptul sa foloseasca notiunea de revolutie...

Interviu cu domnul doctor Cornel Diaconescu.

Bună ziua domnule doctor și vă mulțumim că ați acceptat să acordați, în exclusivitate, un interviu pentru RomBel – comunitatea virtuală a românilor din Belgia!


RomBel – Domnule doctor, sunteți unul dintre « veteranii » comunității românesti din Belgia…. Când ați venit în Belgia și cum ați descrie anii pe care i-ați petrecut aici ?


Dr. Cornel Diaconescu – Se vor implini curând 26 de ani de când locuiesc și muncesc în Belgia iar în toți acesti ani de viată am trecut prin diverse etape, mai bune sau mai putin bune. Dacă atunci când am ajuns aici, în 1988 cei din jur m-au tratat foarte bine pentru ca în acea perioadă « evadarea » din spatiul comunist/românesc era un adevărat act de curaj, ulterior în anii 1990-1997 odată cu apariția « refugiaților români » cerșind în metrourile si tramvaiele din Bruxelles a devenit din ce în ce mai greu să transmit aici o imagina pozitivă a țarii din care plecasem…..