"Veșnicia s-a născut la sat. Vă prezint cu drag bosănceni de-ai mei in strașnicele lor straie naționale. Obiceiuri de sfarșit de an din strămoși - Hurta din Bosanci. Hai in Bucovina!" Acesta este mesajul distribuit in grupul ROMBEL CULTURAL de unul din membrii comunitatii romanesti, dl Dan Fodor, mandru de originile sale bucovinene, fiind in acelasi timp si cel care a infiintat echipa de fotbal "FC România Bruxelles". 

"Sunt costume specifice pentru seara dintre ani. Feciorii din Bosanci inchiriază de la persoane care detin costume, unele dintre ele au in jur la o suta de ani, lăsând garanție pentru ele o buna sumă de bani. Hurta incepe in dimineața de 31 decembrie prin cusutul vestonului cu mentilioane, cabat, canăfuri, mânecari. Fiecare fecior merge acasă la un cusător, pentru a fi aranjat cu costumul pe dânsul, treaba durând in jur la 3 ore. In sat mai sunt vreo 6 cusători. Dupa cusut "împăratul" se prezintă la casa calfei, organizatorul hurtei, la amiaza, unde se pune la cale, cu "Doamne ajuta", Hurta. La adunare vine și fanfara, trompete, baritoane, doba care vor insoți Hurta prin sat, intrând in curțile bosăncenilor, urându-le prin dansul hurtei, sănătate, holde bune și sănătate la animale in noul an. Dansul in curtea gospodarului durează in jur la 15 minute. Gazda da un bacșis Calfei șî mulțumiri faine pentru strădanie, că Hurta s-a făcut și in anul acesta. Si tot așa, incepând de pe 31 decembrie și se termina pe 1 ianuarie pe la miezul nopții, la casa unui vestit gospodar unde se număra și imparte bacșisul de la Hurta, se ia masa, apoi se incinge joc si voie bună pana dimineață. După ce treaba este terminată, "împaratul" merge acasa la cusator pentru desfăcut costumul. Costumul cusut nu se poate dezbrăca de când începe și până se termină Hurta."

"Ceea ce ne propunem prin Asociatia noastra este doar sa aratam ca imaginea României poate fi alta, ca putem fi respectati la Bruxelles pentru ceea ce suntem. Acest respect se castiga in primul rand prin puterea exemplului personal." ne spune Daniela Livia Biciu, presedinta Asociatiei Femeilor Românce din Belgia. "Asociatia a fost infiintata de cativa ani, dar eu sunt implicata din 2020. De atunci, am dat o noua dimensiune activitatilor ei, dezvoltand-o mai ales in mediul belgian."

Care au fost cele mai recente activitati  menite sa aduca valoare comunitatii romanesti si sa o promoveze in Belgia ? Este nevoie de astfel de actiuni de vizibilitate ?

Cea mai recenta actiune a fost promovarea obiceiurilor românesti de Craciun, la nivelul autoritatilor federale din Belgia. Mai precis ministrii precum Sophie Wilmès, Ministru de externe si fost prim-ministru, de altfel personalitatea politica in topul preferintelor francofone si David Clarinval, Ministru al Comertului si Claselor Mijlocii, tinand cont de numarul important de intreprinzatori români in Belgia. Domnul ministru este de asemenea un sustinator al campaniei noastre de promovare a femeilor antreprenor de origine româna din regatul belgian.

Scopul actiunii a fost de a pune in valoare traditiile noastre, de o maniera pozitiva si valorizanta. Traditiile nu trebuie asociate cu anacronismul, cu ceva trecut sau depasit. Dimpotriva, reprezinta un punct de reper in evolutia unei societati. Nu poti stii unde mergi, daca nu stii de unde vii, ce radacini culturale si spirituale ai. Nu trebuie deci facuta confuzia intre traditii si cultul trecutului. Dimpotriva, traditiile ajuta la construirea unei identitati, inclusiv moderne. Ele structureaza viata noastra de toate zilele, uneori chiar de o maniera inconstienta.

Desigur ca este nevoie de astfel de actiuni de vizibilitate precum cele intreprinse. Pentru ca românii reprezinta in prezent o comunitate foarte importanta in Belgia, dar putin cunoscuta. Cultural si social, suntem foarte apropiati societatii de aici, apartinand familiei europene. Dar trebuie de asemenea sa punem in evidenta particularitatile noastre, care sunt foarte apreciate de belgieni, o data ce le-au cunoscut. Trebuie sa fim constienti de acest bagaj exceptional pe care il avem. Fara patos demonstrativ, dar cu constiinta identitatii noastre culturale.

C O M U N I C A T  D E  P R E S A

DATA : 7.12.2021

Lansare de carte la Bruxelles «DESPRE BRÂNCUȘI, MICROMONOGRAFIE», autori Ana și Dan Trestieni, o carte inedită despre viața și opera lui Brâncuși

 

In data de 4 decembrie 2021 a avut loc la Bruxelles lansarea cărții DESPRE BRÂNCUȘI, MICROMONOGRAFIE. La eveniment ne-au onorat cu prezenta E.S. dna. Andreea Păstârnac, Ambasador al României în Regatul Belgiei, reprezentanți ai instituțiilor românești din Belgia, in special Institutul Cultural Roman Bruxelles - dna Adriana Pietrăreanu, Director adjunct la  și dna. Ligia Marin, expert si coordonator al domeniului muzical din cadrul festivalului EUROPALIA 2019, dna. Carmen Solomie, Președinta Asociației ROMBEL - Români în Belgia, dl. Tudor-Trestieni Ion, fiul autorilor - la inițiativa căruia a avut loc lansarea de carte în capitala Belgiei, membri ai comunității românești din Belgia și persoane străine, pasionate de geniul lui Constantin Brâncusi.

Lansare de carte la Bruxelles | «DESPRE BRÂNCUȘI, MICROMONOGRAFIE», autori Ana și Dan Trestieni, o carte inedită despre viața și opera lui Brâncuși
Este o mare bucurie pentru comunitatea românilor din Belgia de a se reuni chiar în preajma zilei naționale pentru a-l onora pe Constantin Brâncuși (1876-1957), unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX. Cartea este perspectiva personală a Anei Trestieni (matematiciană și poetă) și a lui Dan Trestieni (sociolog) de a marca în felul lor împlinirea a 145 de ani de la nașterea genialului Constantin Brâncuși: ea începe în februarie 1876, anul nașterii sculptorului și se sfârșește în februarie 2020 cu expoziția retrospectivă Brâncuși de la Bozar, din Bruxelles. Micromonografia conține de asemenea informații inedite, cum ar fi o analiză a recent publicatelor epistole de dragoste între Brâncuși și tânăra balerină Marthe Lebhertz, punând în evidență caracterul excepțional al personalității maestrului (cartea este un produs intelectual accesibil și acelora care nu sunt specializați în istoria artelor).
La multi ani, Romania! La multi ani, romani!
 
 
Anul acesta de Ziua Națională, cel mai important eveniment al românilor, ne va reuni in Belgia in data 4 decembrie 2021, pentru a ne sărbători tradițiile și identitatea în cadrul spectacolului „Mica Românie din Belgia”, la Bruxelles. Asociatia RomBel - Communauté roumaine en Belgique s-a alaturat, la propunerea Asociatiei RomEtoile, acestei initiative care a regrupat mai multe asociatii romanesti non profit cu sediul în Belgia, care propun si recitaluri ale unor artisti locali. RomBel si dl. Antonio Nyerjak vor aduce pe scena muzica folk. 

Proiectul "Parcours d'artistes" demarat de Asociatia EuropaNova Bruxelles​ si Mirela Nita Sandu si mediatizat de Asociatia "RomBel-Romani in Belgia" continua cu noi povesti pline de inspiratie. Astazi ne dam intalnire cu artista Alexandra Anghel Nastase, care pe langa pasiunea pentru pictura, aseaza pe primele locuri fotografia și literatura. Cea mai recenta expozitie a sa de la Bruxelles se numeste "Contemplatie cromatica", iar Alexandra spune ca a simtit chemarea catre desen, culoare de cand era mica si ca intotdeauna a visat sa devina pictorita. Un parcurs interesant, dupa studiile facute in Bucuresti si Bruxelles, artista afirma ca s-a perindat ani de zile între șevalet, arta publicitară și pictura murală.

De cât timp  pictați și în ce constǎ bagajul dvs. artistic ?

...răspunsul este de cind mă știu. Desenul și culorile (pictura, mai târziu) au fost activitățile mele zilnice. Având acces de mic copil la multe albume de arta (si pentru asta le mulțumesc părinților mei), a fost ușor sa îi “prind gustul” și sa încerc și să încep să o înțeleg încă de mică. Arta, in special pictura, a fost și va fi o fascinație constanta. De aici, parcursul a venit natural: am urmat Facultatea de arte N. Grigorescu din Bucuresti, la secția de grafica, apoi un master în grafica și design în Bruxelles la CAD (Collège d’architecture et design), apoi ani și ani m-am împărțit între șevalet, arta publicitară și pictura murală.

"În lada de zestre pun gânduri trainice şi ia ţesută cu fire de lumină..."- Floare Petrov

Plecate departe de tara si totusi aproape. Cam asa sunt romancele. Sezatorile erau in vechime locuri de intalnire ale femeilor care, la o poveste, coseau, teseau, depanau lana si povesti. Din dragoste si grija pentru pastrarea traditiilor populare, s-a nascut in Belgia, la Bruxelles "Sezatoarea DOR CALATOR". Acest proiect este initiat de dna Elena Rentea, iubitoare de traditii, iar gandul sau de inceput este acesta: "Ne intalnim sa ne potolim dorul de casa si sa sustinem tehnica cusutului camasii cu altita in drumul sau spre o recunoastere in patrimoniul mondial al umanitatii- UNESCO. Suntem departe de casa, dar unite de aceleasi pasiuni: a coase, a tese, a impartasi, a invata." Proiectul se doreste a fi de lunga durata si sunt asteptate sa participe femei si fete care doresc sa invete mai ales, indiferent daca stiu sau nu a coase in acest moment. Lansarea proiectului "Sezatoarea DOR CALATOR" va avea loc sambata, 23 octombrie 2021, ora 17:00, la sediul Asociatiei EuropaNova Bruxelles: Clos du Parnasse 11 E, Ixelles-Bruxelles. 

Carmen Solomie, presedinte Asociatia RomBel - Communauté roumaine en Belgique:"Pentru femeile romance identitatea este importanta nu doar la nivel practic - acela de a nu lasa sa se piarda mestesugurile, obiceiurile - dar si la nivel sufletesc si emotional. In ia romaneasca este tesut dorul de casa, recunoasterea si pretuirea originilor, admirația față de mame și bunici. Orice femeie se simte speciala atunci cand imbraca o ie sau un costum popular. Se simte impodobita."

Proiectul "Sezatoare DOR CALATOR" este realizat cu sprijinul Ambasadei Romaniei in Regatul Belgiei si al Asociatiilor 'EuropaNova Bruxelles" si RomBel - Romani in Belgia - Communauté roumaine en Belgique.