Comunitatea RO100 Bruxelles, în colaborare cu RomBel, organizează primul târg de servicii și produse românești pentru românii din Belgia.

Acesta va avea loc pe 30 septembrie 2018, între orele 10-18, în Bruxelles, pe strada Avenue du Port, 86c în clădirea L’Entreport Royal.

Prin acest târg organizatorii dorescă să crească colaborarea între românii din diaspora și care sunt specialiști în diverse sectoare și să facilieze accesul la servicii în limba română.

Viata in Belgia pentru un emigrant nu este intotdeauna usoara. Cautarea unui loc de munca a devenit o obsesie aproape pentru romanul de rand. Este desigur o problema pe care multi o rezolva in stilul lor: unii mai cred ca prin relatii, prin mita ar putea si aici reusi sa 'obtina' un post bine platit. Mai este o categorie de romani care sunt impinsi intr-o economie de piata si o nesiguranta ridicata la titlu de normalitate sa incerce sa accepte orice job. Internetul a devenit prietenul mut al multora ditre cei tineri care intr-o tara straina nu au cum gasi informatia necesara de la inceput.

 

Odata rezolvata problema sederii, acestia cauta sa se 'integreze'. Pentru multi dintre romani 'integrarea' inseamna un curs, gasirea unui job bun, pe masura pregatirii profesionale sau pur si simplu sa poata vorbi la un nivel satisfacator neerlandeza.

Putini sunt interesati sa cunoasca foarte bine societatea belgiana, sistemul de securitate care le poate oferi nu numai o protectie si asigurari de sanatate, de viata, s.a.m.d. dar si posibilitatea sa apartina unui grup de belgieni, sa simta ca fac si ei parte din acest popor.

In aceasta faza pentru romanii care au contacte sociale cu belgieni,  incepe sa devina aproape obsedanta intrebarea: cine sunt? care este identitatea mea? Desigur ca multi vor fi tentatati sa raspuda repede: 'in suflet voi fi si voi ramane tot roman'. Dar cu timpul  incep sa gandeasca, sa isi organizeze viata pe alte principii decat erau parintii lor obisnuiti.

Si de aici pot interveni conflicte, uneori contradictii nu numai intergenerationale dar si de conceptii diferite care se nasc firesc din dorinta de a te 'integra' complet, care poate insemna asimilare. De multe ori unii merg pana acolo incat refuza sa mai vorbeasca romaneste, sa mai aiba contacte cu romanii considerand ca nu mai este necesar si ca oricum viata lor este aici, in Belgia si legatura cu Romania se atenuaza. Devin 'straini' in propria lor tara. Dezradacinaea este un proces complex, este ca si un 'flow' de care nu esti constient, te lasi dus, si nu stii unde vei ajunge.

În timpul zilei, Gabriela Mara gestionează proiecte în cadrul Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, din cadrul Comisiei Europene. În timpul serii și weekenduri, ea este consilier local. M-am întâlnit cu Gabriela pentru a afla ce înseamnă, practic, să fii consilier local în Belgia și ce concluzii poate trage la final de mandat.


Ai venit în Belgia acum 13 ani, lucrezi în mediul European, dar ai rămas foarte legată de comunitatea românească. Cum explici acest lucru?

Pentru mine e normal să fiu legată de români, e normal să promovez ce e mai frumos în România, cum ar fi valorile și cultura noastră. Mi se pare important de asemenea să arătăm, acolo unde locuim, că avem adevărate valori și că suntem niște oameni muncitori și inteligenți, cum de altfel spun mulți belgieni despre români.

Ești primul consilier local român din Belgia. De ce ai decis să te implici la nivel politic?

A fost o alegere politică pentru că am vrut să mă implic în comunitate. Doar implicându-te politic poți să avansezi lucrurile. Când mi sa propus să candidez în 2012, fiind prima dată când românii puteau vota la alegerile locale din Belgia după aderarea României la Uniunea Europeană, am am acceptat pentru că era o oportunitate de a avansa proiecte pentru români și de a promova imaginea României în Belgia.

Care e viața de zi cu zi a unui consilier local aici?

Ce înseamnă să fii consilier? În sens strict, primești un mandat, după care participi la ședința de Consiliu aproximativ o dată pe lună. Pentru fiecare ședință la care participi primești o indemnizație (care la mine în comună este de 90 de euro). În rest, nivelul de activitate ține foarte mult de fiecare și implică mult benevolat. E greu de spus cât timp dedic rolului de consilier local - câteodată, sunt implicată weekenduri întregi, sau seri în timpul săptămânii. Îmi ia foarte mult timp pe lângă jobul de zi cu zi, dar asta pentru că sunt dispusă și vreau să mă implic.

Dragi români, după cum bine știți comunitatea noastră se mărește în fiecare an. Drept dovadă, după ultimele statistici suntem pe locul al doilea ca națiune pe Bruxelles.
Cu toate acestea, știm bine că legătură cu țara mamă este foarte strânsă pentru o parte dintre noi, căci plecarea "in străinătate" nu înseamnă uitarea totală a familiei, a ritualurilor, a vieții de zi cu zi. Vedem acest interes pentru România exprimat zilnic pe grupurile de socializare din Belgia prin cererea din ce în ce mai mare de informații audio-vizuale din "țară".
Dorind să ne facem și mai simțită prezența comunității noastre pe teritoriul Belgiei, am inițiat această petiție pe care vrem să o facem cunoscută companiilor de telecomunicații de aici, în speranța introducerii în grila de bază a pachetului oferit către consumator a cel puțin unui program românesc.Va rugam semnati petitia aici

Vă mulțumim pentru minutele acordate si credem că acest demers va fi susținut cu ajutorul semnăturilor dumneavoastră fără nici o ezitare.
E TIMPUL SĂ NE FACEM VĂZUȚI!

 

În data de 14 octombrie vor avea loc alegeri în Belgia, prin care se decide cine va conduce administrațiile locale. Noi, românii din Belgia, avem dreptul să votăm în aceste alegeri, însă mai avem doar 10 zile în care ne putem înscrie pe listele de alegători.

Mai mult ca niciodată, românii contează în aceste alegeri.

De ce să ne pese de aceste alegeri? Pentru că nu am fost niciodată atât de mulți români în Belgia. Suntem peste 70.000 în toată țara, iar 40.000 locuiesc în Bruxelles (conform statisticilor oficiale și fără a include românii ce au deja și cetătenia belgiană).  Odată cu numărul, crește și potențialul nostru de a ne organiza, de a ne coordona și de a influența modul în care suntem tratați de către autoritățile Belgiene. Reprezentând peste 9% din locuitorii din Bruxelles, avem un adevărat potențial de a influența alegerile.

De ce să ne mai pese de aceste alegeri? Pentru că nu am avut niciodată atât de mulți români pe listele electorale pentru listele de consilieri la comunele belgiene. Cel puțin 23 de femei și 5 bărbați vor să ne reprezinte în: Aarlon (1 candidat),  Anderlecht (3 candidați),  Auderghem (1), Berchem-Sainte-Agathe (1), Bruxelles (2),  Laeken (2),  Neder-Over-Heembeek (2), Haren (2), Etterbeek (1), Frasnes-Lez-Anvain (Hainaut) (1), Ganshoren (1), Koekelberg (1), Molenbeek Saint Jean (5), Ottignies-Louvain-la-Neuve (1), Poperinge (1), Roeselare (1), Saint Gilles (1), Saint-Josse-ten-Noode (1), Schaerbeek (1), Sint-Niklaas (1), Woluwe Saint Lambert (1) și Woluwé Saint-Pierre (1).

  • You are here:  
  • Home