Studii superioare în Belgia

Tinerii români au porţile deschise la studiu în Belgia -facultate, masterat, doctorat (studiile fie se platesc fie sunt cu bursa). Pe lânga dreptul la studii, tinerii pot sa-şi gaseasca legal şi un job. Conform ultimelor prevederi legale, un student aflat în întreţinerea parinţilor şi pentru care parinţii primesc alocaţie în Belgia, are dreptul sa lucreze 46 zile pe an fara sa plateasca taxe (RSZ). Concret este vorba despre 23 de zile lucratoare între lunile iulie- septembrie şi înca 23 de zile lucratoare în restul anului calendaristic.

Studenţii vor plati pentru perioadele de lucru doar un impozit foarte mic, numit "suma de solidaritate" în urma caruia salariul brut este aproape egal cu salariul net. Daca cele 23 de zile legale din una din cele 2 perioade au fost depaşite (chiar şi numai cu o zi), atunci trebuiesc platite impozite normale (retroactiv), ca orice angajat, pe toata perioada lucrata pe parcursul anului.

Studenţii de naţionalitate româna, înscrişi la cursuri de zi sau serale, care nu sunt în întreţinerea parinţilor care locuiesc în Belgia, pot lucra cu o norma de maximum 50% sau pot opta pentru statutul de independent cu plata unei cotizaţii reduse. În acest caz sunt supuşi la plata impozitului pe venit.

Oricum, pe prima tranşa de venit, de aproximativ 7.000 euro, nu se plateşte impozit. Pentru informaţii suplimentare, se pot adresa la serviciul social al facultaţii sau la un contabil.

 

Ciclurile primar şi secundar

Informaţii despre învaţamânt în general se gasesc pe siteul www.enseignement.be. La înscrierea copiilor la şcoala se cere şi carnetul de vaccinari (inclusiv carnetul din România este valabil, cu condiţia sa fie tradus, pentru a se putea verifica daca au fost facute toate vaccinurile). Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 30 iunie. La Bruxelles toate tipurile de educaţie sunt organizate fie în franceza, fie în neerlandeza şi studiul celei de-a doua limbi este obligatoriu începând cu clasa a III-a primara. Marea majoritate a şcolilor sunt mixte şi elevii sunt externi. Cursurile se desfaşoara de regula începând cu ora 8:30 pâna la ora 15:30 şi cea mai mare parte a copiilor iau masa de prânz la şcoala (dar nu este obligatoriu; ei pot merge acasa pentru a mânca, urmând a se întoarce la şcoala pentru a doua parte a activitaţilor); şcolile ofera posibilitatea de a servi o masa calda (contra cost) sau copiii pot saşi aduca tartine de acasa. Este bine ca atunci când primiţi avizul pentru masa de prânz, în caz de accept, sa retrimiteţi la şcoala documentul la timp, altfel riscaţi ca, timp de o luna, copilul sa nu beneficieze de o masa calda. Activitaţi de supraveghere se pot organiza atât înainte cât şi dupa programul şcolar. Miercurea este zi scurta, pâna la prânz.

Experienţa a demonstrat ca în general, copiii acumuleaza mai repede decât adulţii şi se adapteaza mult mai uşor, favorizaţi fiind şi de faptul ca sistemul belgian este mai orientat catre copil şi nevoile specifice ale acestuia. Informarea parinţilor vis- a-vis de evoluţia copilului se realizeaza prin: "buletinele/rapoartele de evaluare", "jurnalul de clasa", reuniunile cu parinţii sau discuţii directe cu profesorul titular al clasei. O metoda care da rezultate excelente în integrarea copilului şi învaţarea noii limbi este înscrierea la activitaţile din timpul vacanţei. În general, informaţiile despre activitaţile de vacanţa se distribuie prin intermediul şcolilor.

Educaţia tinerilor se desfaşoara şi prin instituţii auxiliare şcolii. Centrele psiho -medico -sociale PMS ofera tinerilor precum şi familiilor lor sprijin în gasirea de raspunsuri la întrebari legate de integrare, dificultaţi de învaţare aparute pe parcursul studierii materiei. Centrele PMS sunt servicii publice gratuite, finanţate în întregime de Comunitatea franceza şi sunt formate din echipe tri-disciplinare: consilieri psiho -pedagogi, sociali şi auxiliari paramedicali şi medici. Asigura şi supravegherea medicala a elevilor în cadrul programului de promovare a sanata ţii în şcoli (PSE).

"Şcolile de teme" sunt o iniţiativa extra-şcolara benevola, care lupta pentru integrarea sociala şi culturala a copiilor, pentru egalitatea de şanse şi reuşita şcolara. Cei care frecventeaza şcolile au vârste cuprinse între 3 şi 18 ani. Copiii sunt integraţi în EDD fara distincţie ideologica, religioasa sau rasista. Mai multe informaţii direct la şcoala unde este înscris copilul sau La Fédération Francophone des écoles de Devoirs (FFEDD), Rue Saint-Nicolas 2, 5000 Namur, Tel: 081/24.25.21, Fax: 081/24.25.23, Email: , website -www.ffedd.be. Link-uri utile: www.cocof.irisnet.be; reţeaua de şcoli din Bruxelles: www.cirb.irisnet.be; serviciul de informaţii despre studii şi profesii: www.siep.be.

O alta structura este învaţamântul specializat care se adreseaza copiilor cu probleme de comportament, handicap psihic sau fizic, în general copii care întâmpina dificultaţi în cadrul schemei de învaţamânt clasic. Permite asigurarea dreptului la educaţie pentru fiecare elev şi asigura, pentru toţi, integrarea sociala şi/sau inserţia socio -profesionala. Este o forma de învaţamânt adaptata stilului şi ritmului fiecaruia, în condiţiile în care învaţamântul clasic, general, s-ar putea dovedi ca având un ritm prea alert pentru copiii cu probleme. Pe lânga aceste facilitaţi, exista inclusiv posibilitatea ca elevul sa se reîntoarca în învaţamântul general -la cererea parinţilor, a tutorelui parental sau chiar a tânarului, daca este major, cu condiţia de a obţine un aviz documentat din partea Centrului psiho-medico-social (PMS) din respectiva şcoala. În practica, acest lucru se întâmpla daca s-a acoperit o parte importanta a lacunei care a stat la originea înscrierii în învaţamântul specializat, iar comportamentul s-a îmbunataţit în mod semnificativ. În unele cazuri, elevii din învaţamântul special pot beneficia de o soluţie integrata, adica pot urma unele cursuri regulate şi altele din învaţamântul special. Integrarea se face cu asistenţa şi expertiza corpului profesoral. Fiecare evaluare privind revenirea la forma generala de educaţie se face în interesul tânarului, dar în final parinţii sunt cei care deţin controlul asupra deciziei.

Învaţamântul fundamental specializat este organizat în patru grade de maturitate şi nu în cicluri de ani de studii. Exista 8 tipuri de şcoli în funcţie de gradul de handicap al copilului. Trecerea de la un grad de maturitate la altul este legata de dobândirea de abilitaţi şi competenţe bine determinate şi se poate face în orice moment în cursul anului şcolar. Cele mai multe şcoli beneficiaza de un internat; transportul este gratuit la o şcoala la libera alegere, cât mai aproape de casa - de consultat: www.cocof.irisnet.be. Înscrierea la o şcoala speciala se face oricând în cursul anului şcolar, la cererea parinţilor şi este urmata de un examen multidisciplinar realizat de un centru PMS www.restode.cfwb.be/pgens/cpms sau un alt organism agreeat. Informaţii utile: numar verde al Comunitaţii Franceze: 0800 20 000. Administration générale de l'Enseignement et de la Recherche scientifique, Direction générale de l'Enseignement obligatoire -Service général de l'Enseignement fondamental et de l'Enseignement spécialisé, Direction des affaires générales et de l'enseignement spécialisé -Adresa: Rue Adolphe Lavallée, 1, 1080 Bruxelles, Tel:+32 (2)690.84.06, 07; Fax:+32 (2)690.85.77, 90; email: . Service général de l'Organisation de l'Enseignement secondaire, des CPMS et des Services de l'inspection médicale scolaire - Service des CPMS - Adresa: Rue Adolphe Lavallée, 1, 1080 Bruxelles, Tel +32 (2) 690.85.03, email: .

Informaţii utile despre învaţamântul comunal şi cel din provincie: www.cpeons.be; Liga învaţamântului şi a educaţiei permanente www.ligueenseignement.be; Formaţiune în curs www.profor.be; Institutul superior de pedagogie www.ispb-bruxelles.org.
Învaţamântul de Promoţie Sociala -www.belsoc.org, www.arianet.irisnet.be, Serviciul social federal de securitate sociala www.socialsecurity.fgov.be. Adesea cunoscut sub numele de "curs de seara", propune o gama variata de formare organizata dupa un orar compatibil în general cu o activitate profesionala. Se caracterizeaza printr-o abordare în funcţie de capacitaţile cursantului, un sistem de formare pe module şi valorificarea cunoştinţelor dobândite fie în experienţa profesionala, fie personala; este vorba de fapt despre o educaţie pe toata durata vieţii, o formare continua, perfecţionare, dezvoltare personala; tânarul are posibilitatea sa obţina un titlu de studii pe care nu l-a putut obţine anterior, în formarea sa iniţiala.

 

Politica de învaţamânt este organizata astazi de cele 3 comunitaţi. Doua grupuri iau iniţiativa: cel privat şi cel public (în care se încadreaza municipalitaţile, provinciile şi comunitaţile). Exista 3 mari reţele de învaţamânt: comunitar, liber subvenţionat -în mare parte catolic-şi învaţamântul oficial subvenţionat, care este organizat de provincii şi comune. Şcolarizarea obligatorie acopera 12 ani, de la 6 la 18 ani şi poate fi precedata de o "pepiniera" de educaţie, învaţamântul preşcolar (deocamdata nu este obligatoriu, însa indicat). Învaţamântul primar începe de la vârsta de 6 ani iar învaţamântul secundar cuprinde trei grade de vârsta şi începe de la 12 ani. Fiecare nivel are doi ani de şcoala. Anul I al primului nivel este în principiu comun pentru toate tipurile de studiu, iar începând cu al doilea an alegerile se diversifica. Învaţamântul secundar cuprinde învaţamântul secundar general, tehnic, artistic şi profesional. Învaţamântul superior (de la 18 ani, nu este obligatoriu) include universitaţi şi învaţamântul superior non-universitar. Instituţiile sunt grupate în mai multe reţele:
-şcolile subvenţionate de comunitaţile existente în Belgia -şcolile oficiale subvenţionate de catre primarii şi provincii -şcolile libere subvenţionate de catre stat, dar administrate privat
cum ar fi şcolile confesionale, şcolile metodice - Steiner, Montessori, Freinet, etc...

Ciclul preşcolar


Organizarea structurii sistemului educativ pentru copiii de vârste mici este în grija comunitaţii; aşadar, fie ca este vorba despre creşe sau doar supraveghere în afara orelor de program, instituţiile vor avea fie statut neerlandofon, fie francofon, ceea ce nu exclude ca personalul sa fie bi -sau multilingv. Structurile oficiale, agreeate, sunt controlate de "Kind en Gezin" (partea flamanda) şi "L'Office de la Naissance et de l'Enfant" (structura francofona); controlul se face la nivel de infrastructura, igiena şi programa pedagogica.

Pentru informaţii despre serviciile agreate în localitatea dvs., adresaţi-va la: KIND EN GEZIN, Guldenvlieslaan 67, 1060 Bruxelles (pentru Bruxelles şi Brabantul Flamand) - www.kindengezin.be şi Comite subrégional de l'Office de la Naissance et de l'Enfant, Boulevard Léopold 44, 1080 Bruxelles, Tel: 02/ 413.27.49. De obicei sunt organizate şi servicii de supraveghere ("garderie" în franceza), aşadar copilul poate ramâne în continuare la creşa (situaţie valabila şi pentru învaţamântul primar) şi dupa orele de program, în general pâna la ora 18:00. O buna adresa daca sunteţi în cautare de baby -sitting este: www.liguedesfamilles.be. Mai exista o posibilitate: femei care au în grija la domiciliul propriu un numar relativ mic de copii (neerlandeză -"onthaalmoeders", franceza ''mère d'accueil''). În ceea ce priveşte îngrijirea copiilor bolnavi, cea mai mare parte a mutualitaţilor au un serviciu de îngrijire la domiciliu, de aceea este indicat sa va interesaţi direct la respectiva societate.

 

Noi reguli pentru combaterea muncii la negru

Deputaţii europeni au votat în luna februarie 2009 poziţia formala a Parlamentului European referitoare la directiva privind angajarea de imigranţi ilegali. Directiva prevede sancţionarea angajatorilor de imigranţi ilegali în timp ce acestora li se vor oferi condiţii legale de munca. În cazurile cele mai severe, deputaţii solicita sancţiuni penale şi responsabilizarea companiilor pentru acţiunile sub-contractorilor. În Uniunea Europeana lucreaza între 4.5 şi 8 milioane de imigranţi ilegali în sectoare precum construcţii, agricultura şi turism.

Prezenta propunere de directiva, împreuna cu directiva privind returnarea şi cea referitoare la card-ul albastru pentru lucratorii cu înalta calificare profesionala, face parte din pachetul legislativ propus de Comisia Europeana, care are ca obiectiv general reducerea imigraţiei ilegale şi încurajarea celei legale.

Sancţiuni penale -Directiva prevede sancţiuni penale împotriva angajatorilor pentru infracţiuni repetate, angajarea unui numar mare de persoane care se afla într-o situaţie neregulamentara, practici de exploatare, daca angajatul este victima traficului cu fiinţe umane şi angajatorul cunosţte acest fapt sau daca angajatul este minor.

Recuperarea salariilor neplatite - Un angajator gasit vinovat trebuie sa returneze orice ajutor de stat primit în ultimii ani şi sa plateasca o amenda graduala în funcţie de numarul imigranţilor ilegali încadraţi. În plus, trebuie sa plateasca toate impozitele şi alte taxe pe care ar fi trebuit sa le achite daca lucratorul ar fi fost angajat legal, iar unde este cazul, costurile legate de returnarea imigrantului. Se presupune ca relaţia de munca este de cel puţin trei luni, cu excepţia cazului în care angajatorul sau angajatul pot dovedi contrariul. Deputaţii europeni au solicitat ca procedurile necesare pentru recuperarea salariilor neplatite sa fie automate şi sa nu necesite acţiuni suplimentare din partea angajatului. Europarlamentarii au pledat pentru ca statele membre sa stabileasca amenzi reduse pentru persoanele care folosesc serviciile imigranţilor clandestini în gospodariile particulare, asigurându-se însa ca nu are loc exploatarea acestora.

Depunerea unei plângeri - Parlamentul doreşte ca statele membre sa stabileasca un mecanism care sa ofere posibilitatea imigranţilor ilegali de a depune o plângere. Parţilor terţe desemnate de statele membre, precum sindicatele, ar trebui sa li se permita sa denunţe un angajator de imigranţi ilegali fara însa a exista riscul de a fi judecaţi din cauza faptului ca ar oferi asistenţa unei persoane care se afla în mod ilegal pe teritoriului statului membru. În cazul în care imigranţii ilegali coopereaza în procesul intentat angajatorului, aceştia vor putea obţine un permis de şedere pentru o perioada limitata.

Inspecţii eficiente -Statelor membre li se solicita sa întreprinda inspecţii regulate pentru a controla angajarea imigranţilor ilegali. Inspectorii trebuie sa solicite angajatorilor sa controleze valabilitatea permisului de şedere al angajaţilor non-UE şi sa informeze autoritatea naţionala competenta cu privire la orice noua recrutare a unor cetaţeni non-UE.

 

Contribuţii şi drepturi sociale, inclusiv pentru românii fara acte

Drepturile dvs. decurg din statutul pe care îl aveţi. Pentru angajaţi, legea belgiana conţine o serie larga de masuri de protecţie cum ar fi impunerea unui salar minim, a numarului de ore lucrate, încheierea de asigurari în caz de accident de munca, etc; este bine de ştiut ca inclusiv angajaţii fara documente beneficiaza de drepturi, iar pentru a le cunoaşte bine accesaţi pagina www.orcasite.be. Informaţiile se gasesc pe site şi-n limba româna, inclusiv un ghid de drepturi pentru angajaţii fara documente.

Pentru independenţi, protecţia este mai puţin prevazuta. Independenţii care provin dintr-o ţara membra UE nu sunt supuşi procedurilor speciale pentru obţinerea permisului de şedere, dar trebuie sa dovedeasca, în termen de 5 luni, ca au demarat o afacere, ceea ce implica nu doar obţinere de venituri ci şi achitarea taxelor catre stat.

În ceea ce priveşte angajaţii, patronul este cel care achita la ONSS toate contribuţiile sociale. Taxele sunt obligatorii şi va asigura drepturi: înscrierea la fondul de asigurare de boala, alocaţie pentru copii şi prima de naştere, concediu de boala platit, pensie, ajutor de şomaj. Independenţii au obligaţia sa-şi plateasca singuri la INASTI contribuţiile sociale. În plus, alocaţia pentru copii, prima pentru primul copil, precum şi pensiile sunt mai mici; nu se acorda nici o indemnizaţie de boala în prima luna a concediului de boala, iar ulterior se acorda o suma fixa pe zi, care nu reprezinta un procent din veniturile realizate de dvs, ca şi în cazul angajaţilor; nu exista dreptul la alocaţie de şomaj, ci doar la alocaţia de faliment (12 luni). Pentru mai multe informaţii consultaţi site-ul INASTI : www.rsvz-inasti.fgov.be.

Atât angajaţii cât şi independenţii pot beneficia de aceste drepturi, fara sa aiba obligatoriu un permis de şedere. Singura condiţie impusa este plata taxelor prevazute. Pentru a beneficia de rambursarea costurilor medicale şi a indemnizaţiilor de boala şi de alocaţie de concediu de maternitate, trebuie sa deveniţi membru la fondul de boala. Independenţii aflaţi în incapacitate de munca pe o perioada mai mare de 3 luni (cauzata de boala), pot solicita o ‘evaluare’ - îşi pastreaza aceeaşi asigurare de boala ca în cazul independenţilor activi, dar nu mai platesc contribuţii sociale.

Pentru ca şi persoanele fara documente legale sa poata beneficia de îngrijiri medicale este prevazuta procedura Ajutor Medical de Urgenţa; trebuie sa contactaţi CPAS-ul din area de domiciliu. Doar medicul este în masura sa aprecieze ce fel de ajutor medical este necesar, fiind nevoie în final însa de aprobare de la CPAS.

Dintre organizaţiile neguvernamentale care se ocupa de drepturile muncitorilor se distinge O.R.C.A. -Organizaţia pentru muncitorii emigranţi clandestini (contact doar prin telefon, e-mail sau solicitând un rendez-vous). Adresa O.R.C.A. - 164 rue Gaucheret, 1030 Bruxelles; Tel. 02 274 14 31, Fax 02 274 14 48; Email: ; www.orcasite.be

Birouri de asistenţa juridica - Pentru un prim aviz juridic şi eventual un avocat pro deo (= avocat gratis), puteţi gasi biroul cel mai apropiat sunând la: Tel: 02/2275470 (neerlandeza); ; www.advocaat.be; sau la Tel: 02/6482098 (franceza); , www.avocat.be.

 

A munci ca şi "au pair"

Mai multe informaţii gasiţi pe pagina web de la Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Munca -www.anofm.ro. "Au pair" este tânarul primit temporar într-o familie belgiana, unde primeşte cazare şi masa, în schimbul efectuarii unor mici sarcini curente şi de ordin familial, în vederea perfecţionarii cunoştintelor sale lingvistice şi a îmbogaţirii culturii generale printr-o mai buna cunoaştere a ţarii, participând la viaţa familiei gazda.

Condiţiile pentru a fi tânar au pair:

1. vârsta minima de 18 ani şi sa nu fi atins 26 de ani la data acordarii autorizaţiei de ocupare a unui loc de munca sau a permisului de munca;

2. Sa-şi ia angajamentul de a nu ocupa în Belgia nici un loc de munca pe durata plasamentului au pair;

3. Sa deţina un titlu care îi da acces, în România, la învaţamântul superior sau sa dovedeasca faptul ca a studiat cel puţin pâna la vârsta de 17 ani;

4. cunoştinţe de baza a limbii uzuale din familia gazda sau sa-şi ia angajametul de a urma un curs intensiv de limba imediat dupa sosirea în Belgia;

5. Sa urmeze pe durata plasamentului au pair cursuri într-o instituţie recunoscuta, autorizata sau subvenţionata de una din Comunitaţi sau cursuri stabilite de Ministrul regional care are locurile de munca în atribuţiile sale, cu predarea limbii sau limbilor Regiunii; va furniza trimestrial o atestare de prezenţa efectiva la cursuri;

6. Sa nu fi beneficiat deja de un permis de munca în Belgia, indiferent de titlul acesteia (excepţie -permisul de munca pentru au pair).

La rândul sau, şi familia gazda trebuie sa îndeplineasca anumite condiţii:

1. Sa existe cel puţin un copil care nu a atins vârsta de 13 ani la începutul perioadei de şedere a tânarului au pair;

2. Sa deţina un certificat de buna conduita şi moravuri pentru toţi membrii familiei, majori la începutul perioadei de şedere a tânarului au pair;

3. Sa depuna lunar tânarului au pair, prin virament bancar, o suma fixa de cel puţin 450 Eur, cu titlul de bani de buzunar, indiferent de eventualele perioade de inactivitate;

4. Sa încheie în favoarea tânarului, o asigurare complementara de riscuri pentru cheltuieli medicale, farmaceutice şi de spitalizare în caz de accident sau de boala;

5. Sa-i puna la dispoziţie o camera individuala şi sa-i asigure liberul acces la locuinţa;

6. Sa îi acorde cel puţin o zi întreaga de odihna pe saptamâna;

7. Sa se angajeze sa încheie o asigurare pentru eventuala repatriere anticipata a tînarului au pair din motive de boala sau de accident.

8. Sa fie de acord sa autorizeze accesul în locuinţa al funcţionarilor însarcinaţi cu supravegherea.

Participarea tînarului au pair la sarcinile curente şi de ordin familial, incluzând supravegherea copiilor, nu poate depaşi 4 ore pe zi şi 20 de ore pe saptamâna; ea nu poate constitui scopul principal al şederii. Acordarea autorizaţiei de ocupare a unui loc de munca şi a permisului de munca este subordonata urmatoarelor condiţii:

1. Respectarea condiţiiilor privind calitatea de au pair;

2. Familia gazda sa nu aiba autorizaţie de ocupare a unui loc de munca, referitoare la un alt tânar au pair;

3. Durata de validitate a autorizaţiei de ocupare a unui loc de munca şi a permisului de munca referitoare la tânarul au pair nu poate depaşi un an;

4. Autorizaţia şi permisul de munca nu pot fi reînnoite decât o singura data şi în masura în care plasamentul nu depaşeşte o durata totala de un an;

5. O schimbare a familiei gazda nu este posibila decât o singura data şi în masura în care durata totala a plasamentului tânarului au pair nu depaşeşte un an, iar celelalte condiţii de acordare a autorizaţiei şi a permisului de munca sunt îndeplinite.

 

 

Pentru probleme cu salariul este bine sa va adresaţi imediat Inspecţiei sociale a muncii, fara a fi nevoie de un avocat - pentru a şti unde trebuie sa depuneţi plângerea, consultaţi www.meta.fgov.be.

Şi sindicatul este puternic şi va poate reprezenta în toate conflictele de munca la Tribunalul de munca, cu condiţia bineînţeles sa fiţi membri. Pentru lovire -vatamari corporale va adresaţi poliţiei. Litigiile între angajat şi angajator sunt de competenţa sindicatului, însa numai daca totul ramâne la studiul de discuţiii contradictorii şi nu se ajunge la fapte reprobabile. Daca nu se poate comunica în mod normal cu angajatorul, nu ramâne decât sa recurgeţi la o plângere la poliţia (locala) din localitatea de domiciliu.
IMPORTANT! Extraordinar pentru românii aflaţi în cautarea unui job este faptul ca exista Interim ADMB care se ocupa în mod special şi de angajarea românilor. Pentru cei cu acte, dar şi pentru cei fara acte: daca gasiţi o meserie pe masura dvs., daca vorbiţi suficient o limba de uz internaţional, daca aveţi experienţa, acest interim va ajuta sa obţineţi permisul de munca B şi permisul de şedere în Belgia. Pentru Anvers -sunaţi la telefon 03 204 10 50, iar pentru Gent, la numarul 09 242 83 56 (în limba româna).
Uniunea antreprenorilor flamanzi UNIZO a lansat un program de acţiuni menit sa produca angajarea a peste 10.000 de persoane, în întreprinderile mici şi mijlocii. Posturile vacante sunt în meseriile mai puţin calificate, iar sectoarele vizate sunt cele din construcţii, transporturi şi horeca (restauraţie) pentru regiunile din Alost-Audenarde, Hasselt, Courtrai-Roulers, Louvain, Tongres şi Vilvorde. Mai multe informaţii la: www.unizo.be. Ca jobseeker, puteţi apela la: NGO-uri (varianta belgiana a ONG-ului românesc); interimuri; portalul youth; variantele de Maison d`Emploi existente; instituţiile sociale (Actiris -fostul Orbem, Vdab sau Forem) sau accesând un sistem win-win de network (antreprize şi companii ce îşi deruleaza activitatea pricipala conform cerinţelor dvs.).