Închirierea unei locuinţe

Mai multe informaţii despre drepturile şi obligaţiile dvs. în societatea belgiana se gasesc pe siteul www.droitbelge.be/droit_immobilier_bail.asp. În primul rând, pâna nu aveţi o locuinţa oficiala ( vizitata de poliţistul de cartier ), nu puteţi avea carte de identitate. În ceea ce priveşte contractele de închiriere, exista doua tipuri: contracte de scurta durata, de la 1 la 3 ani şi contractul de 9 ani. În general, pe lânga plata primei rate de chirie, se cere şi o garanţie de 2 luni ( banii sunt puşi într-un cont separat, pe numele chiriaşului şi al proprietarului, aşa încât niciunul nu poate scoate banii fara acordul celuilalt; în caz de degradare a locuinţei proprietarul îi poate folosi pentru reparaţii ). A gasi o locuinţa de închiriat nu este însa un lucru uşor, mai ales când proprietarii nu prea au încredere în strainii nou veniţi şi fara acte. Ei vor sa fie siguri ca sunteţi solvabili şi peste câteva luni, deci e posibil sa va ceara şi câteva fişe de salariu. Daca închiriaţi prin intermediul unei agenţii, comisionul este platit de catre proprietar. Însa, daca doriţi ca agenţia sa caute o locuinţa expres dupa dorinţa şi criteriile dvs, sa va apere interesele, atunci se lucreaza pe baza unei misiuni de cautare. În acest caz comisionul este platit de catre persoana care cauta locuinţa şi este negociabil.

ATENŢIE! Faceţi inventar nu numai la ceea ce se gaseşte în apartament, dar şi la starea tuturor bunurilor ex: robineţi ruginiţi sau care nu mai funcţioneaza, centrala de încalzire, faianţa, gresie, geamuri, etc. pentru ca altfel la plecare e posibil sa existe discuţii cu proprietarul şi, în caz ca acesta constata ca s-au produs daune, sa nu va mai restituie garanţia. Daca totul este în regula, în mod normal la expirarea contractului de închiriere vi se restituie garanţia plus dobânzile aferente. Ar fi de preferat sa faceţi poze când este de faţa şi proprietarul. De fapt, pentru a se evita neînţelegerile, noua legislaţie din domeniu impune în mod obligatoriu înainte de ocuparea locuinţei, stabilirea unui inventar amanunţit al starii lucrurilor. Actul se anexeaza la contractul de închiriere şi se înregistreaza. Constatul poate fi facut amiabil între locatar şi proprietar, cu menţionarea amanunţita a situaţiei, sau de catre un agent imobiliar agreat IPI sau un expert. Conform legii, atunci când se apeleaza la un agent sau expert aceasta se face în baza unei misiuni şi tariful este cunoscut de catre parţile implicate. Cheltuielile sunt partajate între locatar şi proprietar, daca se alege un expert unic, sau fiecare parte plateşte pentru misiunea agentului /expertului ales. Proprietarul este obligat sa predea apartamentul curat, legislaţia belgiana interzice închirierea locuinţelor insalubre.

Daca apelaţi la serviciile unei agenţii imobiliare, va recomandam sa nu platiţi nimic înainte de a semna contractul şi nici sa nu semnaţi un contract de exclusivitate cu o agenţie. Agenţia reprezinta interesele persoanei care plateşte comisionul şi, în rest, respecta legalitatea tranzacţiei. Dupa întocmire, contractul de închiriere trebuie înregistrat la serviciul de finanţe al localitaţii de domiciliu, înregistrarea fiind gratuita (va va ajuta şi la înscrierea la primarie): www.belgium.be/eportal. Huurdersbond sau sindicatul chiriaşilor www.huurdersbond.be va poate ajuta sa gasiţi raspunsul la nenumarate întrebari. Este foarte important daca nu doriţi prelungirea contractului de închiriere sa anunţaţi din timp: cu cel puţin 3 luni înainte şi prin scrisoare recomandata, altfel contractul se prelungeşte de la sine, în cel mai rau caz pâna la 9 ani...

Câteva drepturi şi obligaţii pe scurt:

CHIRIAŞ

1. Întreţinere şi curaţenie: locuinţa, podele, instalaţii sanitare; curaţarea coşului de fum; zugraveala interiorului şi întreţinerea acesteia; ţevile: desfundare, detartrare; înlocuirea parţilor deteriorate.

2. Înlocuirea şi reparaţia a tot ceea ce se strica: uşi, geamuri, chiuveta; cheile pierdute, yala forţata; înlocuirea becurilor, gaurile din perete, petele de pe tapet.

3. Supravegherea starii generale pe dinauntru şi pe dinafara locuinţei.

4. Sesizarea imediata a proprietarului în caz de defecte.

PROPRIETAR

1. Întreţinerea şi reparaţia în afara locuinţei: balcon, acoperiş, faţada; lucrarile mari: electricitatea, instalaţiile sanitare, ţevile de gaz; încalzirea centrala; faianţa/gresia.

2. Înlocuirea aparaturii defecte.

3. Reparaţia defectelor sesizate de catre chiriaş.

Exista doua modalitaţi de a închiria: imobile nemobilate (doar bucataria este utilata) şi cele mobilate; alegerea o faceţi în funcţie de propriile interese şi mai ales de perioada pe care va gândiţi sa o petreceţi în acel apartament. Daca va cumparaţi singuri mobila şi ulterior nu mai doriţi sa o mutaţi în alt imobil, o puteţi vinde la magazine din reţeaua Troc International (preiau şobila de acasa, o vând, contra unui comision, evident) şi astfel va recuperaţi o parte din bani.

SFÂRŞITUL CONTRACTULUI DE ÎNCHIRIERE -acest lucru se poate face fie:

La cererea chiriaşului -pentru un contract pe termen scurt: cu 3 luni înainte, anunţat în scris prin scrisoare recomandata ( în caz contrar, veţi pierde garanţia depusa ); soluţia: înţelegere de comun acord ( puteţi gasi un alt chiriaş care sa va preia contractul ). Pentru un contract pe termen lung: se reînnoieşte automat la fiecare 3 ani; cu 3 luni înainte prin scrisoare recomandata (daca întrerupeţi contractul în primii 3 ani trebuie sa platiţi o compensaţie )

La cererea proprietarului: - pentru un contract de 3 ani sau mai puţin: proprietarul nu poate stopa contractul! Pentru un contract de 9 ani: în orice moment daca el sau familia sa vin sa locuiasca acolo; dupa 3 sau 6 ani pentru renovare; dupa 3 sau 6 ani fara motiv (plateşte o compensaţie pentru chiriaş). În toate situaţiile e necesar însa un preaviz de 6 luni. Pentru cautarea unei locuinţe aveţi mai multe variante: începeţi cautarile înca din ţara, contactând agenţiile imobiliare prin email - o data ajunşi în Belgia aveţi deja câteva întâlniri prestabilite; în Belgia fiind, cautaţi o rezidenţa, unde se poate închiria pe termen scurt şi mediu fara garanţii bancare, iar între timp alegeţi ceea ce va place. O agenţie imobiliara aparţinând unor conaţionali români este www.bureau-immo.be.cx -doamna Nadia Codreanu, Gsm: 0473.66.26.49, Tel/ Fax: 02.346.19.00. Pe siteul www.ximmo.be exista o opţiune foarte practica: puteţi afla care sunt "împrejurimile" locuinţei -şcoli, centre culturale, comerciale, sportive, spitale, medici, farmacii, restaurante....

 

Permisul de munca

Dupa cum se ştie, pentru a munci legal în Belgia, cetaţenii români trebuie sa obţina un permis de munca de la autoritaţile belgiene competente. Informaţii referitoare la modalitaţile de obţinere a unui loc de munca în strainatate sau a permiselor de munca pentru cetaţenii straini care doresc sa lucreze în România, se gasesc pe siteul de la Oficiul pentru Migraţia Forţei de Munca: www.omfm.go.ro.

Categorii de permis de munca:

Permisul de munca de tip A - durata nelimitata, este valabil pentru toate profesiile salariate;

Permisul de munca de tip B - durata de valabilitate determinata, de maximum 12 luni şi da dreptul la ocuparea unui loc de munca la un singur angajator, cel care a solicitat permisul;

Permisul de munca de tip C -durata determinata, este valabil pentru toate profesiile salariate.

Daca muncitorul este titularul unui permis de munca de tip A, nu se cere nici o autorizare de ocupare a unui loc de munca din iniţiativa angajatorului. Permisul îşi pierde valabilitatea daca deţinatorul sau lipseşte din ţara pentru o perioada mai mare de 1 an, numai daca aceasta absenţa nu a antrenat pierderea dreptului sau a autorizaţiei sale de şedere. Permisul de munca de tip B se acorda din oficiu muncitorului interesat, ca urmare a acordarii autorizaţiei de ocupare a forţei de munca angajatorului. Astfel, durata de valabilitate a permisului de munca este aceeaşi cu durata de valabilitate a autorizaţiei de ocupare a forţei de munca acordata angajatorului. Daca muncitorul este titular al unui permis de munca de tip C, nu se cere obţinerea autorizaţiei de ocupare a forţei de munca. Permisele de munca de tip B si C îşi pierd valabilitatea daca deţinatorul lor îşi pierde dreptul sau autorizaţia de şedere. Cetaţeanul care paraseşte ţara definitiv este obligat sa restituie permisul de munca la administraţia comunala din locul unde îşi are reşedinţa, înainte de plecare.

Condiţiile de acordare a autorizaţiei de ocupare a forţei de munca

Autorizaţia de ocupare a forţei de munca nu se acorda decât daca se face dovada ca nu s-a gasit pe piaţa belgiana a muncii un lucrator pentru postul pe care se doreşte angajarea cetaţeanului român. Nu se ţine seama de piaţa muncii în cazul urmatorilor membri de familie ai cetaţenilor români (cu anumite condiţii), oricare ar fi naţionalitatea lor: soţul/soţia şi descendenţii sub 21 de ani sau care sunt în grija lor. De asemenea, acordarea autorizaţiei de ocupare a forţei de munca este subordonata semnarii de catre angajator şi muncitor a unui contract de munca. Autoritatea competenta poate deroga prin decizie motivata pentru cazuri individuale demne de interes din motive economice sau sociale, atât de la obligaţia verificarii pieţei muncii, cât şi de la obligaţia semnarii contractului.

Cererea pentru autorizaţia de ocupare a forţei de munca pentru un muncitor care lucreaza pentru prima data în Belgia, trebuie sa fie însoţita de un certificat medical din care sa reiasa faptul ca este apt de munca. Certificatul poate fi eliberat şi de un medic autorizat de agenţii diplomatici sau consulari belgieni, cu maximum 3 luni înainte de data depunerii cererii şi, daca este cazul, va fi tradus de un traducator autorizat în una din limbile Regiunii competente pentru eliberarea permisului de munca.

Nu se solicita certificat medical:

- persoanelor care locuiesc legal în Belgia de cel puţin 2 ani;

- persoanelor prevazute mai sus la punctele 5 şi 6;

- daca autoritatea competenta considera aceasta prin decizie motivata, pentru cazuri individuale demne de interes din motive economice sau sociale.

În cazul contingentelor de cel puţin 15 muncitori, acordarea autorizaţiei de ocupare a forţei este subordonata depunerii prealabile a unei cereri scrise pe lânga autoritatea competenta. Regula nu se aplica persoanelor pentru care la acordarea autorizaţiei de ocupare a forţei de munca munca nu se ţine seama de situaţia pieţei muncii. Autoritatea competenta cere avizul comisiei paritare competente.

Reînnoirea, refuzul sau retragerea autorizaţiei de ocupare a forţei de muncaşi a permisului de munca B

Prin reînnoire se înţelege eliberarea unei noi autorizaţii de ocupare a forţei de munca şi a unui nou permis de munca B unui angajat, în vederea continuarii activitaţii, la acelaşi angajator sau nu, dar în aceeaşi profesie. Cererea de reînnoire trebuie sa fie depusa de angajator, cel mai târziu cu o luna înainte de expirarea validitaţii autorizaţiei de ocupare şi a permisului de munca în curs. Condiţiile reînnoirii sunt aceleaşi cu cele prevazute pentru acordarea autorizaţiei de ocupare, dar nu se mai solicita certificatul medical. Nu au obligaţia de a exersa aceeaşi profesie pentru care a fost acordat primul permis de munca B, muncitorii care beneficiaza/au beneficiat de o formare/ readaptare acordata de Oficiul Regional de munca sau de catre Institutul Naţional de Asigurare Boala-Invaliditate.

Autorizaţia de ocupare a forţei de munca şi permisul de munca nu se elibereaza în urmatoarele cazuri:

1- cererea conţine date incomplete sau incorecte, condiţiile legii nu sunt îndeplinite;

2- ocuparea forţei de munca este contrara fie ordinii publice sau siguranţei publice, fie legilor şi reglementarilor, fie convenţiilor şi acordurilor internaţionale în materie de recrutare şi de ocupare a unui loc de munca de catre muncitorii straini;

3- motive de siguranţa publica, bazate pe comportamentul personal al muncitorului;

4-angajatorul nu respecta obligaţiile legale şi reglementare referitoare la ocuparea unui loc de munca;

5- ocuparea forţei de munca nu se face conform condiţiilor de remunerare şi a altor condiţii de munca care guverneaza ocuparea unui loc de munca de catre muncitorii belgieni;

6- se refera la un loc de munca ale carui resurse nu îi permit muncitorului sa-şi procure cele necesare nevoilor sale sau ale familiei;

7- la data depunerii cererii, muncitorul face obiectul unei decizii negative cu privire la dreptul sau la autorizaţia de şedere şi nu face obiectul unui recurs suspensiv sau care nu a fost suspendat de catre judecator.

Permisul de munca este retras daca:

1- muncitorul a recurs la practici frauduloase, declaraţii inexacte sau incomplete;

2- ocuparea unui loc de munca de catre muncitor contravine fie ordinii publice sau siguranţei publice, fie legilor şi reglemetarilor;

3- intervine o decizie negativa asupra dreptului/autorizaţiei de şedere a titularului ei, care nu face obiectul unui recurs suspensiv sau care nu a fost suspendata de judecator.

4- muncitorul nu respecta condiţiile în care i-a fost acordat permisul de munca;

5- În caz de retragere a autorizaţiei de ocupare a forţei de munca angajatorului la care lucreaza muncitorul.

Reguli speciale de acordare a permisului de munca se aplica stagiarilor, tinerilor au pair şi personalului de cabaret.

CONCLUZIE: Daca unul dintre soţi are deja permis de munca, partenerul va obţine drept de munca numai cu permis B sau ca independent. Soţia/soţul unui independent care are drept de şedere, se poate angaja cu permis de munca B în orice meserie, nu numai în meseriile critice. Angajatorul va depune o cerere pentru obţinerea unui permis de munca B, care de fapt este o formalitate şi dureaza doar câteva zile, pentru ca nu se va mai cerceta daca acel angajator a încercat sa-şi gaseasca întâi angajaţi pe piaţa de munca belgiana ( pentru ca înca exista prioritatea de a angaja întâi belgieni, iar apoi straini ). Pe scurt: angajatorul va depune dosarul de angajare la cel mai apropiat VDAB, ORBEM, FOREM, care va verifica daca dosarul este în ordine, ca mai apoi sa-l trimita la Serviciul de emigrari de la Ministerul Muncii. Pentru au-pair, stagiari şi tehnicieni specializaţi se trimite dosarul direct la Servicul de emigrari de la Ministerul Muncii. Abia dupa posibila liberalizare a pieţei muncii din 2012 ( Atenție! autoritaţile belgiene au anunţat ca anul 2012 nu este obligatoriu anul liberalizarii ) nu va mai fi nevoie de permisul de munca.

 

Obţinerea cetaţeniei belgiene

Obţinerea cetaţeniei belgiene se face în doua moduri: prin naturalizare sau prin alegerea naţionalitaţii. Cel mai bine este sa va interesaţi direct la primarie, la serviciul de stare civila pentru a evita confuziile, informaţiile eronate sau neaduse la zi. Aveţi dreptul de a cere cetaţenia prin naturalizare dupa 3 ani de şedere continua în Belgia, dosarul se întocmeşte la primaria localitaţii de domiciliu, se completeaza un formular care se depune la primarie împreuna cu toate celelalte documentele solicitate -de consultat: www.diplomatie.be

Conform legii belgiene SNEL BELG WET -traducere aproximativa "Legea pentru a deveni rapid belgian" - pentru cetaţenii straini care doresc sa aplice pentru NAŢIONALITATEA BELGIANA ( CU RENUNŢAREA LA CETAŢENIA DE ORIGINE) se cer 7 ani de şedere neîntrerupta în Belgia. Trebuie ştiut ca pentru obţinerea cetaţeniei trebuie sa aveţi un trecut "curat" -cazierul judiciar curat, fara amenzi pentru deranjarea ordinii publice, fara implicari în scandaluri publice sau sa fiţi banuit de implicare în acţiuni de terorism sau orice ar aduce atingere securitaţii naţionale a Regatului Belgiei. Procedura de naturalizare este foarte bine explicata pe site-ul www.lachambre.be. Dosarul de naturalizare trece prin mai multe comisii care vor face cercetari şi îşi vor da avizul (un singur aviz negativ înseamna însa refuzul cetaţeniei). Documentele care însoţesc formularul de cerere de naturalizare (care se ia de la primarie) şi care se cer în mod obligatoriu sunt:

1. Certificatul de naştere apostilat;

2. O copie certificata la primarie dupa cartea de identitate;

3. Un certificat de rezidenţa cu istoricul adreselor unde aţi locuit (extras de la comuna unde aveţi în prezent domiciliul prin care se atesta unde şi cât aţi locuit pe teritoriul belgian);

4. O cerere scrisa de mâna/ la calculator în care expuneţi motivele

pentru care doriţi sa deveniţi cetaţean belgian. Alte acte pe care puteţi sa le ataşaţi:

1. Un extras de componenţa a familiei;

2. Un certificat de naţionalitate;

3. Un certificat de casatorie sau de divorţ (apostilate);

4. Atestaţiile de absolvire a cursurilor universitare, lingvistice etc. efectuate pe teritoriul Belgiei;

5. Deciziile de echivalare ale diplomelor obţinute în România;

6. Atestaţiile de proprietate a bunurilor imobiliare pe care le deţineţi în Belgia;

7. O declaraţie de venit;

8. Cel puţin 10 declaraţii de la prietenii sau cunoştintele dvs. care au deja cetaţenia belgiana, prin care sa ateste faptul ca sunteţi o persoana vrednica de a obţine cetaţenia ţarii. Este bine ca fiecare declaraţie sa fie însoţita de o copie dupa cartea de identitate a persoanei care semneaza sau de numarul ei naţional.

Procedura de naturalizare este gratuita, dar unele persoane prefera sa apeleze la un avocat pentru a-şi spori şansele. Anii necesari pentru demararea procedurii se socotesc de la data la care aţi fost înscrişi în Registrul de evidenţa al populaţiei, deoarece data de pe cartea de identitate poate fi data la care vi s-a eliberat documentul şi nu data înregistrarii efective. Este bine sa întrebaţi la primarie când aţi fost luat în evidenţa. În concluzie, cererea de naturalizare se poate face dupa împlinirea a 3 ani de locuire continua pe teritoriul belgian. Dupa publicarea deciziei în Monitorul Oficial, veţi fi chemaţi la primarie pentru a vi se schimba cartea de identitate.

Este posibila posesia a doua cetaţenii? DA! De altfel, cetaţenia belgiana este incompatibila doar cu a urmatoarelor ţari: Danemarca, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Austria, Spania. Cât timp nu renunţaţi în scris la cetaţenia româna - cu cerere la Ambasada româna, ramâneţi şi cetaţean român. România nu intra pe lista ţarilor incompatibile cu cetaţenia belgiana.

 

Casatoria în Belgia

În cazul în care sunteţi deja în Belgia, actele pregatitoare se pot obţine de la Ambasada; daca nu, atunci mai uşor şi mai repede le obţineţi din România de la Oficiul de Stare Civila din oraşul în care locuiţi. Despre Ambasada României la Bruxelles gasiţi informaţii aici: www.bruxelles.mae.ro. Birourile de traduceri în general se ocupa de întreg procesul, adica tradus, legalizat şi apostilat. Costa puţin mai mult decât daca v-aţi deplasa personal, dar aşa nu pierdeţi timp şi obţineţi şi actele în 2-3 zile. Declaraţia de casatorie trebuie depusa cel târziu cu 15 zile înaintea datei casatoriei. Este bine sa ştiţi ca în final s-ar putea sa fie o alta data decât cea stabilita de voi -daca nu sunt locuri libere, primaria va poate propune mai multe variante.

Pe lânga actul de identitate, actele necesare pentru oficializarea casatoriei sunt urmatoarele:

1. Copie dupa Certificatul de naştere pentru viitorii soţi (Certificatul de naştere trebuie sa fie de tip nou, internaţional şi se elibereaza la Oficiul starii civile al localitaţii de domiciliu; în cazul în care aveţi certificat de tip vechi, veţi putea sa-l preschimbaţi pe baza unei cereri şi dupa plata unei taxe). E recomandat sa depuneţi o copie legalizata şi apostilata.

2. Copie dupa actul de deces al soţului, soţiei (în cazul în care sunteţi vaduv/a)

3. Copie dupa transcripţia dupa toate divorţurile precedente (daca aţi fost casatoriţi şi aţi divorţat)

4. Certificat de domiciliu eliberat pentru casatorie

5. Certificat de celibat - ATENŢIE! trebuie sa scrie foarte clar ca NU sunteţi casatorit! (şi nu o formulare de genul "nu apare ca fiind casatorit") - se poate obţine din ţara dar şi de la Ambasada, pe baza unui act de identitate

6. Certificat de naţionalitate -se elibereaza pe baza paşaportului

7. Certificat de tradiţie (certificat de cutuma) - prezinta condiţiile de fond pentru încheierea casatoriei prevazute de legislaţia statului de cetaţenie şi este emis de autoritaţile statului de cetaţenie

8. Trebuie sa aveţi doi martori - sa aiba asupra lor acte de identitate

9. Atestat de la notar în cazul în care aţi decis sa faceţi un contract prenupţial (depus cu cel târziu o saptamâna înainte de casatorie)

Atenţie! Declaraţia de casatorie nu poate fi depusa daca nu aveţi toate actele aşa cum vi se cer şi trebuie sa fie prezenţi ambii parteneri la depunerea actelor (având şi carţile de identitate). Documentele eliberate de autoritaţile straine care nu au convenţia de la Haga trebuie sa fie legalizate de o ambasada sau consulat belgian în ţara în care sunt eliberate. Documentele care nu sunt în franceza sau neerlandeza trebuie traduse de un translator autorizat în Belgia. Apostila - convenţia de la Haga - este dovada de legalizare din România. Toate actele trebuie apostilate în România, altfel nu sunt valabile. Data apostilarii nu are nici o importanţa, nici data eliberarii certificatului de naştere, a sentinţei de divorţ, etc. În schimb data certificatului de celibat trebuie sa fie recenta. Daca sunteţi deja înregistrat în Belgia, dovada de domiciliu se solicita la primaria localitaţii de domiciliu, şi nu în România. În cazul în care casatoria a fost încheiata în faţa autoritaţilor straine (Oficii de stare civila dintr-o ţara straina, Ambasada sau Consulatul unui stat strain din România) puteţi opta pentru înscrierea Certificatului de casatorie în registrele de stare civila române de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din strainatate; daca nu, atunci este obligatorie transcrierea în termen de 6 luni de la data când cetaţeanul român s-a întors în România sau de la primirea din strainatate a Certificatului de casatorie. Daca doriţi transcrierea certificatului de casatorie fara a reveni totuşi în România, puteţi apela la un avocat. Pentru transcrierea casatoriei din Belgia în România este nevoie de Certificatul de casatorie apostilat în Belgia şi care trebuie sa poarte deja semnatura unui ofiţer public, primarul în principiu, şi nu a unui funcţionar comunal delegat. Acelaşi lucru este valabil şi pentru certificatele de naştere. Şi o informaţie foarte utila: pentru toţi cei nascuţi în România şi casatoriţi în Belgia certificatul de naştere tradus şi legalizat cerut pentru casatorie, se va depune şi pastra dupa încheierea casatoriei la tribunalul oraşului, arondismentului judiciar de care aparţine localitatea de domiciliu. Un extras al certificatului de naştere se poate obţine oricând printr-o simpla vizita la grefa tribunalului şi dupa plata a 2,75 euro pentru un exemplar. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cei care au obţinut cetaţenia belgiana şi sunt nascuţi în România.

 

 

Despre acte în general -traducere, apostilare, legalizare

Din pacate diplomele de studii traduse în ţara nu sunt acceptate la Serviciul de echivalare, chiar daca sunt apostilate (operaţie care de altfel este obligatorie). Ele trebuiesc traduse la un traducator jurat din Belgia. Apostilarea documentelor se poate face direct la Prefectura reşedinţei de judeţ de catre titulari sau rude de gradul I - FARA PROCURA- sau de catre o alta persoana împuternicita. Nu este însa cazul diplomelor universitare care mai întâi trebuie sa treaca pe la Ministerul Educaţiei, Cercetarii şi Inovarii şi apoi la Prefectura. Mai multe informaţii despre apostila puteţi citi aici: www.apostile.ro. Copii legalizate dupa actele româneşti se pot face la primaria localitaţii unde locuiţi în Belgia. Un document românesc tradus de un traducator jurat va trebui obligatoriu legalizat la Tribunalul de prima instanţa. Doar semnatura şi parafa nu sunt suficiente pentru a avea o traducere legalizata, acest gen fiind o traducere libera. De obicei autoritaţile cer documente traduse şi legalizate. O informaţie preluata de pe siteul Ambasadei României: toate actele eliberate de autoritaţile belgiene, folosite pentru reglementarea situaţiei cetaţenilor români, trebuie sa poarte apostila Convenţiei de la Haga. Pentru apostilare este necesara prezentarea la Ministerul Afacerilor Externe belgian, Rue de Petites Carmes no. 27, Bruxelles.

Un document prin care se împuterniceşte o persoana din România, întocmit în doua limbi (româna şi franceza/neerlandeză) poate înlocui procura obţinuta de la Ambasada. În cazul în care sunteţi înscris în Registrul de evidenţa al populaţiei puteţi cere legalizarea semnaturii la primarie, preţul este 3,75 euro. Daca nu sunteţi înscris în Belgia, puteţi cere legalizarea semnaturii la notar pentru 10-15 euro. În ambele cazuri se cere o supralegalizare-apostila; adresa în Bruxelles -Service Légalisation, Rue des Petits Carmes 27, 1000 Bruxelles.

 

Obţinerea actelor de şedere

Primul pas pentru a avea un statut legal în Belgia este înscrierea la primarie -în cazul în care doriţi sa va stabiliţi, daca nu permanent, atunci macar temporar. O data depuse actele la primarie, veţi primi vizita Poliţiei, care verifica daca într-adevar locuiţi la adresa declarata. Este recomandat sa existe numele dvs. pe sonerie şi pe cutia poştala. În cazul în care nu sunteţi gasiţi la domiciliu, veţi primi în cutia de scrisori o invitaţie de a contacta telefonic Comisariatul de Poliţie. De îndata ce aveţi documentul care atesta şederea, este bine sa va prezentaţi la primarie pentru a definitiva înscrierea. Formalitaţile s-au schimbat din luna iunie 2008: la început veţi primi o dovada de înscriere, Anexa 19 www.dofi.fgov.be/ReglementationBelgeAnnexe/n/bijlage_19.pdf şi ulterior o carte de identitate electronica, precum cea a cetaţenilor belgieni. Mai multe informaţii: www.dofi.fgov.be. Fiecare schimbare a domiciliului presupune o vizita din partea Poliţiei şi apoi înscrierea noii adrese în acte, la primarie

Kids-ID este noua carte de indentitate şi călătorie emisă pentru copiii belgieni până în 12 ani. Kids-ID permite identificarea electronică a copiilor începând cu vârsta de 6 ani şi are avantajul că este valabilă în cay de schimbare a domiciliului. Deţinătorii documentului pot circula în ţările U.E., mai puţin în Bulgaria, Lituania, România şi Slovacia. Detalii pe www.iby.rm.fgov.be.

Valabilitatea permisului de rezidenţa

Valabilitatea permisului de rezidenţa este de maximum cinci ani de la data eliberarii, în funcţie de perioada solicitata de rezidenţa. Valabilitatea nu va fi afectata daca absenţa de pe teritoriul statului belgian se încadreaza în urmatoarele limite: nu depaşeşte 6 luni într-un an de zile; mai mult de 6 luni într-un an, dar pe motiv de satisfacere a stagiului militar; mai mult de 12 luni consecutive, pentru motive importante precum sarcina şi naşterea unui copil, boala grava, studiu sau instruire vocaţionala, sau mutarea în interes de serviciu în alt stat membru sau într-o ţara terţa. Decesul unui cetaţean al Uniunii, plecarea sa din ţara gazda, divorţul, anularea casatoriei sau terminarea parteneriatului înregistrat NU afecteaza dreptul unui membru al familiei, indiferent daca este sau nu cetaţean al unui stat membru al UE, sa continue sa rezideze pe teritoriul statului în cauza, cu îndeplinirea aceloraşi condiţii solicitate unui cetaţean al Uniunii. Copiii cetaţeanului aflat într-o astfel de situaţie pot continua sa rezideze pe teritoriul statului în cauza daca sunt înregistraţi la o instituţie de învaţamânt, pâna la completarea studiilor.

Viza de sejur prelungit D

Începând cu 1 ianuarie 2007, regimul de vize aplicabil cetaţenilor români care doresc sa ramâna în Belgia pe o durata mai mare de 3 luni este identic celui aplicat cetaţenilor estonieni, maghiari, letoni, lituanieni, polonezi, slovaci, sloveni şi cehi de la largirea precedenta a UE. Urmatoarele categorii de cetaţeni români nu mai necesita viza de sejur prelungit (tip D): persoanele ce vor exercita activitaţi independente, studenţii şi persoanele implicate în coabitare. Cei care vor lucra ca şi angajaţi au nevoie în continuare de permisul de lucru şi viza "tip D". Persoanele salariate sunt supuse unei perioade tranzitorii, timp în care nu beneficiaza de principiul liberei circulaţii a angajaţilor şi necesita înca permis de lucru. Cetaţenii români beneficiaza de o procedura accelerata de eliberare a permisului de munca (în 5 zile lucratoare) în cazul meseriile aflate în penurie în Belgia. Salariaţii au urmatoarele opţiuni: fie merg în Belgia fara ASP (viza D, de lung sejur) şi se vor adresa primariei competente pentru domiciliul lor din Belgia, în vederea obţinerii permisului de sejur (articolul 9, al.3, legea din 15.12.1980), fie vor solicita, înainte de a pleca din ţara, o ASP la reprezentanţa diplomatica sau consulara competenta pentru rezidenţa acestora. Independenţii beneficiaza de acelaşi tratament ca şi cetaţenii celorlalte state membre ale UE, ceea ce a însemnat în fapt suprimarea sistemului "PECO" existent anterior. Sursa: www.diplomatie.be/bucharest/ şi www.rombest.com. Independenţii pot obţine o carte de sejur electronica de tip E, cu valabilitatea de 5 ani. Important: Începand cu luna iunie 2008, Regatul Belgiei nu mai elibereaza cetaţenilor europeni carţi de identitate ci carţi de sejur -Attestation d'enregistrement - acestea nu permit legitimarea în cazul unei calatorii când sunteţi obligaţi sa fiţi în posesia unei carţi de identitate sau a unui paşaport.

 

Dreptul de rezidenţa pâna la trei luni / mai mult de trei luni

Cetaţenii Uniunii, aşadar şi cetaţenii români, au dreptul de a ramâne pe teritoriul unui stat membru pentru o perioada de pâna la 3 luni, fara nici o condiţionare sau formalitate, alta decât aceea de a deţine o carte de identitate sau un paşaport valabile. Membrii de familie ai unui cetaţean al Uniunii care nu au cetaţenia unui stat membru, pot rezida pe teritoriul unui alt stat membru pentru o perioada de pâna la trei luni numai daca îl însoţesc pe cetaţeanul UE ai carui membri de familie sunt.

Un cetaţean român poate ramâne pentru o perioada mai mare de 3 luni pe teritoriul unui alt stat membru, daca îndeplineşte una dintre urmatoarele condiţii: 1. este angajat sau desfaşoara o activitate independenta; 2. este înscris într-o instituţie de învaţamânt sau de instruire vocaţionala sau este student şi are o asigurare medicala; de asemenea, asigura autoritaţile naţionale ale statului în care vrea sa rezideze, printr-o declaraţie sau prin mijloace echivalente, ca nu va deveni o povara pentru serviciile sociale; 3. este membru al familiei unui cetaţean al Uniunii (soţ, soţie, mama, tata, fiu, fiica), chiar daca nu are cetaţenia unui stat membru (procedura de reîntregirea familiei).