Viata in Belgia pentru un emigrant nu este intotdeauna usoara. Cautarea unui loc de munca a devenit o obsesie aproape pentru romanul de rand. Este desigur o problema pe care multi o rezolva in stilul lor: unii mai cred ca prin relatii, prin mita ar putea si aici reusi sa 'obtina' un post bine platit. Mai este o categorie de romani care sunt impinsi intr-o economie de piata si o nesiguranta ridicata la titlu de normalitate sa incerce sa accepte orice job. Internetul a devenit prietenul mut al multora ditre cei tineri care intr-o tara straina nu au cum gasi informatia necesara de la inceput.

 

Odata rezolvata problema sederii, acestia cauta sa se 'integreze'. Pentru multi dintre romani 'integrarea' inseamna un curs, gasirea unui job bun, pe masura pregatirii profesionale sau pur si simplu sa poata vorbi la un nivel satisfacator neerlandeza.

Putini sunt interesati sa cunoasca foarte bine societatea belgiana, sistemul de securitate care le poate oferi nu numai o protectie si asigurari de sanatate, de viata, s.a.m.d. dar si posibilitatea sa apartina unui grup de belgieni, sa simta ca fac si ei parte din acest popor.

In aceasta faza pentru romanii care au contacte sociale cu belgieni,  incepe sa devina aproape obsedanta intrebarea: cine sunt? care este identitatea mea? Desigur ca multi vor fi tentatati sa raspuda repede: 'in suflet voi fi si voi ramane tot roman'. Dar cu timpul  incep sa gandeasca, sa isi organizeze viata pe alte principii decat erau parintii lor obisnuiti.

Si de aici pot interveni conflicte, uneori contradictii nu numai intergenerationale dar si de conceptii diferite care se nasc firesc din dorinta de a te 'integra' complet, care poate insemna asimilare. De multe ori unii merg pana acolo incat refuza sa mai vorbeasca romaneste, sa mai aiba contacte cu romanii considerand ca nu mai este necesar si ca oricum viata lor este aici, in Belgia si legatura cu Romania se atenuaza. Devin 'straini' in propria lor tara. Dezradacinaea este un proces complex, este ca si un 'flow' de care nu esti constient, te lasi dus, si nu stii unde vei ajunge.

În timpul zilei, Gabriela Mara gestionează proiecte în cadrul Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, din cadrul Comisiei Europene. În timpul serii și weekenduri, ea este consilier local. M-am întâlnit cu Gabriela pentru a afla ce înseamnă, practic, să fii consilier local în Belgia și ce concluzii poate trage la final de mandat.


Ai venit în Belgia acum 13 ani, lucrezi în mediul European, dar ai rămas foarte legată de comunitatea românească. Cum explici acest lucru?

Pentru mine e normal să fiu legată de români, e normal să promovez ce e mai frumos în România, cum ar fi valorile și cultura noastră. Mi se pare important de asemenea să arătăm, acolo unde locuim, că avem adevărate valori și că suntem niște oameni muncitori și inteligenți, cum de altfel spun mulți belgieni despre români.

Ești primul consilier local român din Belgia. De ce ai decis să te implici la nivel politic?

A fost o alegere politică pentru că am vrut să mă implic în comunitate. Doar implicându-te politic poți să avansezi lucrurile. Când mi sa propus să candidez în 2012, fiind prima dată când românii puteau vota la alegerile locale din Belgia după aderarea României la Uniunea Europeană, am am acceptat pentru că era o oportunitate de a avansa proiecte pentru români și de a promova imaginea României în Belgia.

Care e viața de zi cu zi a unui consilier local aici?

Ce înseamnă să fii consilier? În sens strict, primești un mandat, după care participi la ședința de Consiliu aproximativ o dată pe lună. Pentru fiecare ședință la care participi primești o indemnizație (care la mine în comună este de 90 de euro). În rest, nivelul de activitate ține foarte mult de fiecare și implică mult benevolat. E greu de spus cât timp dedic rolului de consilier local - câteodată, sunt implicată weekenduri întregi, sau seri în timpul săptămânii. Îmi ia foarte mult timp pe lângă jobul de zi cu zi, dar asta pentru că sunt dispusă și vreau să mă implic.

Dragi români, după cum bine știți comunitatea noastră se mărește în fiecare an. Drept dovadă, după ultimele statistici suntem pe locul al doilea ca națiune pe Bruxelles.
Cu toate acestea, știm bine că legătură cu țara mamă este foarte strânsă pentru o parte dintre noi, căci plecarea "in străinătate" nu înseamnă uitarea totală a familiei, a ritualurilor, a vieții de zi cu zi. Vedem acest interes pentru România exprimat zilnic pe grupurile de socializare din Belgia prin cererea din ce în ce mai mare de informații audio-vizuale din "țară".
Dorind să ne facem și mai simțită prezența comunității noastre pe teritoriul Belgiei, am inițiat această petiție pe care vrem să o facem cunoscută companiilor de telecomunicații de aici, în speranța introducerii în grila de bază a pachetului oferit către consumator a cel puțin unui program românesc.Va rugam semnati petitia aici

Vă mulțumim pentru minutele acordate si credem că acest demers va fi susținut cu ajutorul semnăturilor dumneavoastră fără nici o ezitare.
E TIMPUL SĂ NE FACEM VĂZUȚI!

 

În data de 14 octombrie vor avea loc alegeri în Belgia, prin care se decide cine va conduce administrațiile locale. Noi, românii din Belgia, avem dreptul să votăm în aceste alegeri, însă mai avem doar 10 zile în care ne putem înscrie pe listele de alegători.

Mai mult ca niciodată, românii contează în aceste alegeri.

De ce să ne pese de aceste alegeri? Pentru că nu am fost niciodată atât de mulți români în Belgia. Suntem peste 70.000 în toată țara, iar 40.000 locuiesc în Bruxelles (conform statisticilor oficiale și fără a include românii ce au deja și cetătenia belgiană).  Odată cu numărul, crește și potențialul nostru de a ne organiza, de a ne coordona și de a influența modul în care suntem tratați de către autoritățile Belgiene. Reprezentând peste 9% din locuitorii din Bruxelles, avem un adevărat potențial de a influența alegerile.

De ce să ne mai pese de aceste alegeri? Pentru că nu am avut niciodată atât de mulți români pe listele electorale pentru listele de consilieri la comunele belgiene. Cel puțin 23 de femei și 5 bărbați vor să ne reprezinte în: Aarlon (1 candidat),  Anderlecht (3 candidați),  Auderghem (1), Berchem-Sainte-Agathe (1), Bruxelles (2),  Laeken (2),  Neder-Over-Heembeek (2), Haren (2), Etterbeek (1), Frasnes-Lez-Anvain (Hainaut) (1), Ganshoren (1), Koekelberg (1), Molenbeek Saint Jean (5), Ottignies-Louvain-la-Neuve (1), Poperinge (1), Roeselare (1), Saint Gilles (1), Saint-Josse-ten-Noode (1), Schaerbeek (1), Sint-Niklaas (1), Woluwe Saint Lambert (1) și Woluwé Saint-Pierre (1).

Ați venit în Belgia pentru o viață mai bună. Și ați rămas pentru că aici lucrurile par să meargă mai bine și uneori mai ușor. Aici știți că munca vă este răsplătită. Și pentru că vorbim de muncă, cum este traficul dimineața? Ai remarcat aglomerația și gazele de eșapament? Nici trotuarele nu o duc mai bine, uneori fiind ocupate de lucrări iar alteori transformate în piste pentru slalom printre sacii de gunoi.


Suntem într-o altă țară și poate ne e dor sau ne dorim să ne întoarcem acasă. Dar până atunci aici este casa departe de casă. Locul unde trăim, muncim, ne simțim bine și găsim un acoperiș deasupra capului seara.

Iar locul ăsta există și se menține prin activitatea unei administrații. Una care nu vorbește limba română, nu știe ce te deranjează și nici ce ți-ar place, nu încearcă prea mult să te integreze ci se mulțumește cu un minim de interacțiune.

Pe 14 octombrie urmează alegerile locale în Belgia, alegeri care decid cine administrează zona în care locuiești, cine decide taxele și modul în care administrația interacționează cu tine. Ca cetățean român înscris la administrația comunei, ai dreptul să votezi și ai un cuvânt de spus. Acum in 5 minute completează formularul primit prin postă și pune-l la prima cutie de scrisori sau trimite-l pe email până la 31 iulie. La cele 5 minute adaugă o oră pe data de 14 octombrie, o oră în care faci o plimbare la sediul comunei și alegi pe cine ai vrea să te reprezinte. Poate un român, poate altcineva. E alegerea ta, dar fără să te înscrii la vot până pe 31 iulie, vocea ta nu se va auzi. Calitatea aerului, gestiunea traficului, reparațiile infrastructurii, gestiunea deșeurilor, taxele locale și relația ta cu administrația vor fi decise de alții, în funcție de interesul lor.

Numele meu este Petru Cristian Bulumac și candidez în Etterbeek pe lista Ecolo-Groen pentru o viață mai bună pentru toți locuitorii comunei, pentru locuri suficiente în școli, pentru mai multe spații de joacă și spații verzi, pentru siguranță pe stradă, pentru schimburi culturale mai bune și pentru îmbunătățirea relațiilor administrației cu cei care locuiesc în comună.


Institutul Cultural Român Bruxelles cu sprijinul Ambasadei României în Regatul Belgiei organizează o seară literară deosebită, prilejuită de apariția volumului Histoire de la Transylvanie de Jan de Maere, la editura belgiană Avant-Propos. Evenimentul va avea loc în data de 6 iulie ac, la Reședința Ambasadorului României în Regatul Belgiei, cu participarea eminentului profesor universitar Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei  Române.Programul cuprinde prezentarea cărții și o dezbatere susținută de cei doi istorici de artă despre istoria culturală a Transilvaniei de-a lungul secolelor, o regiune care a declanșat mereu mistere, mituri și legende.

Interviu acordat comunității RomBel de Mirela Coca, Sales Recruitement Specialist in Accent Suport Center.

RomBel: Mirela Coca multumesc ca ai acceptat sa dai un interviu pentru comunitatea Rombel

Accent.Jobs este un intermediar intre o firma si forta de munca. Pentru cei care  au ajuns de curand in Belgia nu este foarte clar rolul unei agentii de recrutare: poti sa ne explici mai multe despre agentia Accent.jobs?

Mirela Coca: Accent este o societate belgiana specializata in servicii de recrutare in vederea colaborarilor pe termen nedeterminat intre clienti ( societati belgiene care angajeaza ) si candidati (persoane in cautarea unui loc de munca stabil ). Activitatea agentiei a inceput in 1995 in Roeselare ( Belgia ) si a fost dedicata recrutarii muncitorilor calificati in diferite domenii: constructii, industrie ( mecanici,sudori, electricieni etc), productie (muncitori in fabrici), horeca, inginerie, administrativ. Pe scurt, companii belgiene in cautare de angajati/muncitori apeleaza la noi pentru a recruta persona potrivita conform asteptarilor la nivel de competente. Consultantii nostri in recrutare vor cauta in diferite surse ( baza de date proprie,site-uri, Facebook etc )  profile de candidati care ar putea corespunde, le vor propune un interviu la agentia locala iar ulterior vor propune profilul persoanei respective societatii interesate. Ultima etapa inaintea semnarii contractului de munca este un interviu intre responsabilul societatii si candidat ( un reprezentant Accent Jobs este intotdeauna prezent).

  • You are here:  
  • Home