Banner
Banner

  • Mărește dimensiunea fontului
  • Dimensiunea fontului normală
  • Micește dimensiunea fontului
Stiri Romania

AM CONVINGEREA că există o majoritate decentă!

Email Imprimare PDF
De ce cred că țara în care ne vom trezi mâine dimineață trebuie să fie altfel:

N-am pierdut pe nimeni, până la ora la care scriu, în Colectiv. Am pierdut în schimb, în noaptea de 30 octombrie, altele (ducă-se toate pe apa sâmbetei): mi-am pierdut răbdarea și seninătatea, umorul lejer și “n-are rost”-ul, înțelepciunea practică și micile lașități escapiste, soluțiile personale și gândul că pot schimba lucruri într-adevăr doar prin contribuții punctuale. Firește, toate astea m-au ajutat o vreme să nu alunec în cinism și să fac în continuare lucruri bune și dragi mie, lucruri de folos, lucruri deștepte. Dar nu, nu-i de-ajuns. Nu-i de-ajuns. Nu-i de-ajuns, pur și simplu.

Între timp mi s-au întărit venele la gât de revoltă. În ce mă privește, țara în care mă voi trezi mâine dimineață nu va mai fi așa. Va fi altfel. Va fi așa:

AM CONVINGEREA că dacă voi protesta în fața fiecărui abuz, oricât de mărunt, cu prețul nervilor și al timpul meu, va conta.

AM CONVINGEREA că la 25+ ani post-’89 fiecare protest mărunt, fiecare tragere la răspundere a funcționarului care nu-și face treaba, fiecare conversație neplăcută iscată din fiecare revoltă legitimă de cetățean onest, fiecare ieșire în stradă și fiecare dare pe față a fiecărui fărădelegiuit vor conta.

[Nu mă credeți? Broken Windows Theory, aici [https://en.wikipedia.org/wiki/Broken_windows_theory]. E despre fleacuri, acolo e cheia. Acolo se setează regulile, acolo se rescriu normele, acolo indignarea publică pune presiune pe sisteme].

AM CONVINGEREA că, în toți anii ăștia, s-a maturizat în țara asta o majoritate decentă care poate împinge lucrurile către un tipping point.
Citeşte mai mult...
 

Dumnezeu sa-i odihneasca !

Email Imprimare PDF


Colectivul Ambasadei României în Regatul Belgiei a aflat cu profund regret și îndurerare despre tragedia petrecută în seara zilei de 30 octombrie 2015 în Clubul “Colectiv” din București, în care și-au pierdut viaţa 28 de persoane și foarte multe alte persoane au fost rănite și sunt actualmente spitalizate, multe dintre ele aflându-se în stare gravă.

În aceste momente dificile suntem alături de familiile și prietenii îndureraţi. Condoleanțele noastre celor care și-au pierdut un membru de familie sau un prieten în tragicul accident.

Suntem, de asemenea, alături de cei răniți și aflați în spitale și de familiile și prietenii lor. Le dorim să aibă putere în aceste momente grele și le urăm însănătoșire grabnică și recuperare ușoară.

Ambasada a deschis o carte de condoleanţe în care se poate semna luni 2 noiembrie, între orele 14.00 - 17.00 şi marţi, 3 noiembrie, între orele 10.00 - 12.00 şi 14.00 - 17.00, la adresa Rue Gabrielle nr 105, Uccle/Bruxelles.

Cei care doresc să transmită un mesaj de condoleanţe dar nu pot ajunge la Ambasadă pot să ni se adreseze prin mesaje Facebook  Ambasada Romaniei in Regatul Belgiei pe care le vom alătura filelor Cărţii de condoleanţe.

 

Fata cu ochi albaștri și dor de mama

Email Imprimare PDF
Într-o curte mică, umbrită de o viță de vie agățată pe araci, o întâlnesc pe Andreea, de 11 ani.

Fata e  în clasa a V-a la școala nr. 1 din Focuri, județul Iași. Față angelică, păr blond, ochi albaștri. De când mă vede,  mă îmbrățișează cu atâta căldură, de parcă m-ar cunoaște de când lumea. E clar, îi place să dăruiască.  Locuiește cu bunica, verișorul și unchiul ei într-o casă la fel de mică precum curtea în care ne-am întâlnit.

“Când mi-e dor de mami, o sun …sau plâng” – îmi spune Andreea și chiar începe să plângă cu suspine, pe scările treptei de la prispa pe care stăm de vorbă. “Anul trecut, de sărbători “– îmi spune bunica – “eram cu toții acasă, am băut șampanie, Andreea fusese cu uratul și, dintr-o dată, am văzut-o că plânge. <Mă, Andreea! >– i-am zis – <ce e cu tine?> < Mi-e dor de mama> – îmi spune.

Eram acolo cu toții, toți părinții erau lângă copiii lor …<Era bine să fie și mama cu mine> – zice. Iar zilele trecute, au venit acasă mai multe mame plecate în străinătate, că li se terminase contractul, și ea le-a văzut, că era la poartă… le-a văzut cu bagajele, cum s-au pupat pe stradă cu familia … și iar i-au dat lacrimile. Ce e, mamă? Ce e cu tine? …. <Dar de ce mama lui Bianca a venit și mama mea nu?> Și am luat-o și eu cum m-am priceput. I-am explicat că la mama lu Bianca i s-a terminat contractul. Tu zici că…să vină mama. Vine, dar de unde bani? E greu și fără mama, dar și fără bani!
Citeşte mai mult...
 

Ultima oară, când au vorbit, tata i-a promis că o să vină acasă

Email Imprimare PDF
“Cine e acela tatăl meu? Eu nu-l cunosc pe tatăl meu!”– așa a zis într-o bună zi Alexandru, un băiețel simpatic, de 7 ani, din satul Focuri, județul Iași. Și a surprins-o pe bunica lui. „Cum adică, măi, nu știi cine e taică-tu? Du-te și dă drumul la internet să vezi cine e taică-tu!”

Alexandru avea 2 ani, când tatăl lui a plecat la muncă, în Italia. Curând, a plecat și mama. Numai că mama a venit de câteva ori pe acasă, așa că o știe cât de cât. Dar de tata ... nu își amintește mai deloc. Vorbesc pe internet și la telefon. Dar ... nu-l știe, așa cum o știe pe bunica și pe cei 4 frați ai lui. De obicei, nu se plânge. Merge la școală, se joacă, face năzbâtii, ca orice copil. Dar, în ziua aceea, a căzut el pe gânduri și a întrebat-o pe bunica, la fel ca un om mare: „Cine e acela tatăl meu?

Eu nu-l cunosc pe tatăl meu!” “ E, cum nu-l cunoști?!” – spune bunica. “Ieri ai vorbit la internet cu el!”
Citeşte mai mult...
 

Cum era mama când ai văzut-o ultima dată?

Email Imprimare PDF
- Cum era mama când ai văzut-o ultima dată?

- Nu știu ….


Băiatul se afla prin vecini, la joacă, undeva în satul Focuri, din județul Iași.  Fără să stea pe gânduri, bunica se duce după el. Ține de mână un băiat de 10 ani, cu ochii verzi și cu zâmbetul pe buze. Casa din pământ în care intrăm are 3 camere curate, pentru că bunica ține toată gospodăria. “Atât cât oi putea! Pe ăsta micu l-am crescut de la 8 luni!

Taică-su a murit, maică-sa s-a recăsătorit, are alt copil și … pe dânsul l-a cam uitat. Nu mai vine pe la el! Eu am crescut 7 copii și 6 nepoți. Din puținul meu. Iaca-șa! Cu alocația și oleacă de pensie, am mai muncit cu ziua … E mai bine de un an de când maică-sa n-a dat nici un semn! Nici nu întreabă de maică-sa, că are băiatul 10 ani și mamă-sa nu a dormit cu el o noapte! Niciodată! “

- Ți-e dor de mama? – îl întreb.

- Da.

- Când ți-e dor de mama?

- Nu știu…

- Ce i-ai spune mamei dacă ar veni?

- Nu știu …

- Cum era mama ultima dată când ai văzut-o?

- Nu știu …
Citeşte mai mult...
 

Avantpremiera film "Doar cu buletinul la Paris" -16/9

Email Imprimare PDF
 

Inca mai cred ca EDUCATIA poate invinge saracia!

Email Imprimare PDF
Sabina nu implinise inca 13 ani si se gandea sa renunte la scoala. Nu-i mai vedea rostul si-apoi avea destula treaba in gospodarie. Nici nu stie cand a devenit a doua mama pentru cei 5 frati mai mici. Sa faca mancare, curatenia, sa schimbe scutece sau sa legene a invatat de nevoie. Cine s-o faca daca mama era plecata mereu la munca prin sat iar tatal lipsea cu lunile de acasa ?

Pe Andrei din Bacau l-am gasit ghemuit intr-un colt, murdar si flamand. Luase bataie pentru ca inca se mai scapa pe el, desi are 6 ani. De mers la scoala nici nu se pune problema. « N-are acte doamna ! » ne lamureste tatal care nu se poate dezlipi nicio clipa de langa sticla cu tarie…

Elena si Maria locuiesc aproape de Pascani, intr-un sat izolat. Ca sa ajunga la scoala fac naveta 15 km cu trenul dar si pe jos prin noroi, o buna bucata din drum. Se trezesc in fiecare dimineata cu noaptea in cap si se intorc acasa tarziu dupa amiaza, obosite, flamande si uneori bolnave. Se gandesc sa renunte de tot, la ce bun atata osteneala ?

Mirela si Alina sunt premiante dar traiesc intr-o saracie lucie. « Uneori am plecat de acasa fara sosete, alteori am mers pe rand la scoala ca nu mai aveam incaltari. Rechizitele le impartim cum putem. Pana acum ne-am descurcat dar nu stim cat om mai putea »…
Citeşte mai mult...
 


JPAGE_CURRENT_OF_TOTAL
        
Septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30


Curs Valutar
RON - EUR 4.5965
RON - TRY 1.0992

Utilizatori

We have 92 guests and 0 members online